Evenimentul Zilei > Actualitate > A tânără din Timişoara a descoperit cu groază că cel care i-a ucis tată la Revoluţie era pofesor la facultatea la care studia. Generalul în rezervă Vasile Paul îşi vede acum liniştit de pensie
A tânără din Timişoara a descoperit cu groază că cel care i-a ucis tată la Revoluţie era pofesor la facultatea la care studia. Generalul în rezervă Vasile Paul îşi vede acum liniştit de pensie

A tânără din Timişoara a descoperit cu groază că cel care i-a ucis tată la Revoluţie era pofesor la facultatea la care studia. Generalul în rezervă Vasile Paul îşi vede acum liniştit de pensie

Unul dintre cele mai controversate situaţii legate de evenimentele petrecute în urmă cu 25 de ani la Timişoara este cea cu privire la generalul în rezervă Vasile Paul, acuzat că ar fi tras şi ucis mai mulţi revoluţionari. O tânără a descoperit cu oroare, în 2007, că cel care îl ştia drept ucigaşul tatălui său, este profesor titular în cadrul la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii de Vest, unde ea îşi făcea masterul.

Tatăl Geaninei Jugănaru fost împuşcat mortal în seara zilei de 17 decembrie 1989, în Calea Girocului. Magistraţii militari susţin că, în 17 decembrie 1989, la ora 20.30, maiorul Paul Vasile coordona misiunea de recuperare a trei transportoare blindate, blocate de demonstranţi. Ordinele erau clare – împuşcarea celor care manifestau împotriva regimului Ceauşescu.

Avea 10 ani la Revoluţie

Geanina Jugănaru avea 10 ani în decembrie 1989 când tatăl ei, Dumitru Jugănaru, a fost împuşcat în faţă blocului, pe Calea Girocului, azi Calea Martirilor. Glonţul a venit din dispozitivul militar condus de maiorul Paul Vasile, devenit între timp general în Armata Română.

„Era 17 decembrie 1989. Eram acasă cu fratele meu, care avea atunci 12 ani, iar eu – 10 ani. Auzeam împuşcături. Ne-am uitat pe geam şi l-am văzut pe tatăl meu şi încă două persoane, întinse pe trotuar. Am coborât şi l-am găsit pe tatăl meu mort, împuşcat în cap. Mama era plecată la ţară. Vecinii au luat corpul tatălui meu şi l-au pus pe masă din bucătăria apartamentului nostru. Noi, copiii, am dormit la vecini. Plângeam fără să ne putem opri. Ne-au dat calmante. Mama a venit a două zi”, a povestit Geanina Jugănaru, cu lacrimi în ochi, pentru jurnaliştii EVZ.

Potrivit Virginiei Jugănaru, mama Geaninei, un fost coleg de Academie Militară cu Paul Vasile, Bujor Petru, vecin cu Dumitru Jugănaru, a strigat să nu tragă în civili. Paul Vasile însă l-ar fi împins şi i-ar fi spus că are ordin să tragă. „Mi-a zis că, dacă nu plec, mă împuşcă şi pe mine. Am fost împins în curtea casei, cordonul de militari a deschis focul şi s-a tras în plin în demonstranţi”, declara Bujor Petre.

Dosarul nu s-a prescris

Deşi ani la rând jurnaştii de la mai multe publicaţii au încercat ani la rând să afle şi versiunea generalului în rezervă Vasile Paul cu privire la masacrul din Calea Girocului, acesta nu a putut fi contactat. Cu toate acestea dosarul legat de vinovăţia lui pentru crimele Revoluţiei nu a intrat în prescriere, se află încă în aşteptare la parchetele militare, în timp ce Vasile Paul se bucură liniştit de pensie.

"Infracţiunile contra umanităţii sunt şi au fost imprescriptibile. El nu este un drept de comun, el este un criminal de sistem. Intră sub incidenţa Articolului 358 pentru tratamente neomenoase, Cod Penal", a explicat generalul Dan Voinea, procurorul din Dosarul Revoluţiei.

"Vasile Paul a facut crimele în numele unei ideologii de stat. Dosarul a fost instrumentat din punct de vedere propadoriu, au fost audiate vitimele, toţi martorii oculari şi militarii care l-au însoţit. A fost audiat inclusiv el, în calitate de învinuit", a precizat magistratul Dan Voinea.

"Dosarul lui stă la secţia parchetelor militare, ca şi alte dosare. Aceste dosare sunt terminate. Locul lor este în instanţă", a subliniat Dan Voinea.

România, obligată de CEDO să continue investigaţiile

România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Revoluţiei şi Mineriadei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), subliniind obligaţia statului de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Teodor Mărieș, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, a explicat că atunci când, în 2007, Curtea Constituţională, printr-o decizie din luna iulie, a dispus ca dosarele în care sunt implicate militari şi civili să fie instrumentate de către secţiile civile, dosarele Revoluiţiei şi Mineriadei, care erau la secţiile militare au fost transferate la instanţele civile.

"Prin introducerea Codului de procedură din februarie 2014, în care legiuitorul nu a ţinut cont de decizia de atunci a CCR, s-a impus ca dosarele în care sunt implicati militari şi civili să fie instrumentate de Parchetele militare. Deci opusul deciziei Curţii Constituţionale din 2007. Contradicţia aceasta fost creată intentionat ca să favorizeze criminalii din perioada comunist, decembrie '89 ;i iunie 90", a declarat Teodor Mărieș, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”.

Drept urmare, după intrarea Codurilor in vigoare, Asociaţiei „21 Decembrie” a solicitat prin adrese c[tre avocatul Poporului să se iniţieze un demers în interesul legii către CCR pentru a se stabili clar cui îi revine, în conformitate cu normele europene, funcţia de a instrumenta aceste dosare.

"În 8 decembrie 2014, acţiunea în interesul legii a fost trimisă CCR de către Avocatul Poporului", a adăugat Teodor Mărieș.

Plimbă dosarele de la secţiile militare, la cele civile, apoi iar la cele militare, ar fi urmat să le piardă urma: "În 2007, am realizat că e blocaj, a fost o decizie în favorea criminalilor. Au crezut că le îngroapă", a explicat Teodor Mărieș, care a deschis atunci , la CEDO dosarul  "Asociaţia 21 decebrie Mărieş şi Vlase vs. România I".

Dosarul Mineriadei, aceeaşi plângere, a fost depus în aceeşi zi: "Asociatia 21 decebrie Mărieş contra România II", după care a fost ataşat la dosar cazul Mocanu şi ulteror Stoica.

"Dosarle şi-au urmat cursul, la trei luni obţinundu-se prioritate la CEDO. Cu toate acestea tot au durat patru ani, respectiv 7 ani până la finalizare. Dosarul Mineriadei patru ani, dosarul Revoluţiei şapte ani", a precizat preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”.

"Utimul dosar câşigat este în octorbrie 2014, cele 34 de cauze având în componenţă membri ai Asociaţiei „21 Decembrie” ce au calitatea de luptători în Revoluţie. Unii cu certificate, altii fară. La CEDO au reuşit să probeze că au suferit traume majore în timpul Revoluţiei. Toate aceste decizii pot fi văzute pe site-ul asociaţiei sau pe cel al CEDO", a mai atras atenţia Mărieş.

"În acest e condiţii, CEDO a dat decizii pe toate cele patru categorii, adică: urmaşi de eroi martiri, răniţi, reţinuţi şi luptători. Toate favorabile Asociaţiei „21 Decembrie”. Din acest moment este deschisă calea, orice dosar este trimis spre CEDO pe aceasta speţă ca este câştigat. CEDO, în motivările sale, a transmis Guvernului României, că orice acţiune de acest tip va fi judecată", a subliniat Teodor Mărieș.

După Revoluţie a avansat în carieră

 

Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Paul Vasile comandant al Regimentului 90 Mecanizat Lugoj, cu gradul de maior. După 1990 şi după succesive înaintări în grad, Paul Vasile a ajuns general de brigada.Până în 2004 a fost şef al Direcţiei de Planificare Strategică din cadrul Marelui Stat Major.

În 2005 a fost titularizat că profesor universitar la Academia Militară din Bucureşti. „Eu sunt creierul efortului de integrare al României în structurile NATO”, declara el în 2005.

În acelaşi an, fostul director al Şcolii de Înalte Studii Europene şi Comparative (SISEC) al Universităţii de Vest Timişoara, Grigore Silasi, fost secretar PCR pe universitate, a cerut Academiei Militare transferul unui cadru didactic care să predea geostrategie. Aşa a devenit Paul Vasile conferenţiar.

În 2007, printr-o hotărâre a Senatului Universităţii, SISEC a intrat în structura Facultăţii de Ştiinţe Politice, iar Paul Vasile a devenit profesor titular al acestei facultăţi. Prezenţa profesorului Paul Vasile în mediul academic timişorean a fost contestată de Asociaţia Memorialul Revoluţiei şi de Grupul de Reforma Universitară. A fost trimis chiar un memoriu preşedintelui Traian Băsescu prin care s-a cerut imperativ eliminarea activiştilor de partid şi a membrilor fostei Securităţ din structurile de conducere ale societăţiii româneşti postdecembriste. În cele din urmă socitatea civilă a reuşit să îndrepte această nedreptate. Cu toate acestea, generalul Vasile Paul nu a ajuns să fie încă judecat.