Ioana Păunescu, fiica cea mare a poetului Adrian Păunescu, a murit astăzi. Avea doar 44 de ani.
Potrivit jurnalul.ro, Ioana Păunescu a fost diagnosticată la începutul anului cu boală nemilioasă. In luna martie a acestui an a suferit o interventie chirurgicala, in schimb stadiul bolii era avansat. Ioana s-a nascut in 1967, a absolvit Liceul de artă Nicolae Tonitza şi lucra la Animafilm, iar în ultima perioadă locuia cu mama ei, poeta Constanţa Buzea. Anul trecut, imediat după moartea poetului, Andreea Bîrlea, fiica nelegitimă a acestuia, susţinea că, pentru a o apropia de familie, Adrian Păunescu a dus-o să locuiască cu Ioana, în casa poetului de pe strada Dionisie Lupu. În anii 80, cele două au fost apropiate. Relaţia dintre ele s-a răcit după ce Adrian Păunescu a refuzat s-o recunoască oficial pe Andreea Bîrlea ca fiică. "Ioana îi căra pantofii" În jurnalul pe care l-a scris despre viaţa alături de Adrian Păunescu, Constanţa Buzea a adus de multe ori vorba despre relaţia poetului cu cei doi copii ai săi din prima căsătorie, Ioana şi Andrei: "Haos permanent în odaia lui Adrian. Se răsteşte că nu-şi găseşte lucrurile, fie că i le pun la locul lor, fie că i le las pe unde şi le aruncă. Adoră să se răstească, să poruncească şi să fie slugărit. Ioana îi cară pantofii. Eu nu mă împac cu tratamentul şi nu mă supun. Grijile mele nu mi le ridică nimeni de pe umeri în caruselul obligaţiilor asumate. Îmi vine rău de oboseală. Sunt chiar vlăguită, şi asta mă sperie şi mă înstrăinează..." Poetul infidel "Câteva luni după naşterea Ioanei, stând noi de vorbă, încercam să-l conving că următorul nostru prunc o să fie băiatul pe care şi-l doreşte. Dar îi scapă o remarcă aiuritoare, că lui i se vor naşte numai fete. Cum aşa? Şi fără să-i pese de efect, mi se spovedeşte cu orgoliu că este tată şi la altă casă. Că o nebună îndrăgostită de el, femeie măritată, i-ar fi născut gemene... Îmi aranjează o întrevedere cu mama fetiţelor. Îmi scrie adresa şi până seara mă trezesc, ca teleghidată, sunând la uşa unui imobil, undeva, în zona Amzei. Îmi deschide o blondă nisipie care mă pilotează în tăcere lângă un pătuţ dublu cu grilaj, în care copilele îşi zbăteau bucuroase mânuţele şi genunchii, între păpuşi şi sumedenie de jucării într-un aranjament ostentativ. Este mai scundă decât mine, transpiră cuprinsă de un tremur abia perceptibil. Nu spune mare lucru, instruită probabil de el la telefon. Fetele - copii identice ale Ioanei mele. Eu năşteam în iunie, ea în septembrie. Adrian reuşise performanţa de a trăi liniştit, pendulând fără istov între două femei însărcinate, una mai naivă decât alta, nevasta şi amanta, alăptându-i pruncii dolofani", a mai scris în jurnalul ei Constanţa Buzea.
Recomandările noastre
