Beneficiari vor fi circa 650.000 angajați din cadrul tuturor familiilor ocupaționale plătite din banii statului. Ajustările salariale sunt făcute, în mod special, pentru a elimina inechitățile dintre cei care dețin aceleași funcții. În scripte, arată a fi o majorare, ceea ce sună bine, în fapt cei care au muncit o viață-ntreagă nu au cine știe ce beneficii
Prevederile OUG 20 din 2016 se vor aplica în două etape: o parte intră în vigoare de astăzi, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din ianuarie 2017. De majorările salariale beneficiază angajații din învățământ, cei din sănătate, cei din asistența socială, dar și de alte categorii profesionale.
În tabelele din Ordonanța 20, salariile sunt cele de bază, adică cele din care ulterior vor fi scăzute impozitele și contribuțiile către varii entități (sănătate, pensii, șomaj). Trecând peste faptul că orice ban în plus e binevenit și că este salutară introducerea unor categorii noi (cum sunt rezidenții din anul I, care nu erau plătiți până acum), totuși, multe categorii profesionale, mai ales cele care necesită zeci de ani de studii, au parte de majorări nesemnificative.
Creșteri se văd doar la „începători”
Spre exemplu, ca să ajungi medic primar gradul 5 de la un spital de urgență ai nevoie să: faci facultatea de medicină - 6 ani, apoi rezidențiatul - 3-6 ani, depinde de specializare (după care ieși medic specialist), apoi să-ți dai primariatul – după alți 3-5 ani de muncă și studiu - și să și avansezi de la gradul 1 până la 5 (lejer încă vreo cinci ani). Asta înseamnă cel puțin 17 ani de studii, din care vreo 11 îi și muncești din greu. Pentru acest tip de angajați ai statului majorarea este un mizilic. Spre exemplu, un medic primar de la secția de cardiologie a Spitalului Județean Timișoara, are, pe luna iunie 2016, venitul net de 3.506 lei. De la 1 august, salariul lui de bază va fi de 5.105 lei. Din care se scad, însă, taxele și impozitele: contribuția la șomaj de 0,5%; cea la asigurările sociale – 10,5%; cea la asigurările de sănătate – 5,5% și impozitul pe venit de 16%. El ajunge să aibă un salariu în mână, după majorare, de 3.581 de lei! Adică i-au dat în plus doar 71 de lei. Veniturile i-ar putea crește dacă, spre exemplu, ar conduce programe de rezidențiat (cu 12,5% ).
În schimb, vor fi remunerați și rezidenții din anul I – care nu luau un leu, până acum, ei având un brut între 1.914 lei și 2.383 de lei (net înseamnă între 1.364 de lei și 1.684 de lei lunar), iar un rezident în anul III la cardiologie de la Județeanul din Timișoara, care în iunie lua, în mână, 563 de lei, va avea de acum între 1.692 de lei (2.395 lei brut) și 2.092 lei (2.982 de lei brut). Ceea ce înseamnă creșteri salariale substanțiale, față de ce luau înainte, evident.
Salariu de 2.500 de lei, după 40 de ani de muncă
La profesori, jalea e și mai mare. Spre exemplu, un profesor universitar cu peste 40 de ani de vechime în învățământ și grad 5 – maximum posibilva primit salariu de bază de 6.935 de lei, din care în portmoneu îi intră, de fapt, doar 4.864 lei. Dacă vrea mai mulți bani, va trebui să dețină și-o funcție administrativă. Aferent unei norme didactice, rectorul cu grad II are, de acum, salariul de bază cel mai mare din învățământ: 8.819 lei (din care netul este de 6.186 lei). În învățământul preuniversitar, dascălul cu cea mai mare experiență și cel mai mare grad va primi 3.608 lei salariu de bază (adică 2.531 lei net), iar învățătorul cu peste 40 de ani de experiență și grad maxim, va avea 2.889 lei salariul de bază (2.029 de lei în buzunar). Dascălilor care muncesc în învățământul special li se adaugă un procent de 15%, iar cei care au gradații de merit vor primi în plus 25%, ambele procente calculate din salariul de bază. Cu tot cu ele. poate ajung la 3.000 de lei net.
Recomandările noastre
