Sursa foto: Blvdone | Dreamstime.com Datoria publică a României continuă să crească într-un ritm alarmant, ajungând la 964,3 miliarde de lei la finalul lui 2024, cu o creștere de 180 de miliarde față de anul precedent, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Creșterea datoriei nu este doar o statistică, ci are implicații directe asupra bugetului de stat, mai ales prin costurile tot mai mari ale dobânzilor, potrivit profit.ro.
Presiunea pe contribuabili
Aceste cheltuieli nu rămân doar pe hârtie, ci se traduc în presiune suplimentară asupra populației și companiilor, prin taxe și impozite mai mari sau investiții publice limitate.
În spatele acestor cifre record se află un context economic și politic complex, care ridică întrebări despre sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Bani. Sursa foto: Pixabay
Dacă privim înapoi la finalul lui 2019, România avea o datorie de 372,9 miliarde de lei, echivalentă cu 35% din PIB.
În decurs de cinci ani, această povară s-a majorat cu 591,4 miliarde de lei, aducând datoria publică la 54,6% din PIB. Spre deosebire de trecut, unde echilibrul fiscal era mai pronunțat, guvernele recente au prioritizat măsuri expansive fără o corecție ulterioară a deficitului.
Deficitul bugetar, sursa principală
Pandemia din 2020 a marcat o schimbare semnificativă, când guvernul a introdus pachete generoase de sprijin economic. Cu toate acestea, în loc să se revină treptat la un deficit mai redus, dezechilibrul s-a menținut.
În 2024, deficitul a atins 8,65% din PIB (152,7 miliarde de lei), o valoare extrem de ridicată pentru o economie cu provocări structurale.
Cheltuieli pentru investiții
Un argument frecvent al guvernelor recente pentru datoria publică a fost creșterea investițiilor publice, care au ajuns la 6,7% din PIB în 2024, adică 119 miliarde de lei.
Deși investițiile pot sprijini dezvoltarea pe termen lung, ele nu justifică în totalitate ritmul alarmant al împrumuturilor, mai ales în lipsa unei strategii clare de reducere a deficitului.
Recomandările noastre
