PSD are obiceiul de a-și decapita șefii care pierd alegerile prezidențiale. Cu excepția lui Ion Iliescu, care a rămas la conducerea partidului după ce a pierdut în fața lui Emil Constantinescu, toți ceilalți au pățit-o.

Se poate spune că schimbarea liderilor perdanți este o tradiție în istoria social-democrată. O tradiție care a fost inaugurată cu Adrian Năstase, în 2004, după ce a pierdut în fața lui Traian Băsescu.

PSD își înlocuiește șefii perdanți

Marcel Ciolacu se află într-o situație fără precedent la finalul primului tur al alegerilor prezidențiale din acest an. Este pentru prima oară în istoria PSD când un candidat al partidului nu ajunge în turul doi. Candidatul social-democrat este pe locul al treilea cu 19,15% din voturi. El este depășit atât de Călin Georgescu care a obținut 22,95% din sufragii, cât și de Elena Lasconi, cu 19,17%.

Pe surse se vorbește, deja, de o demisie a lui Ciolacu, chiar înainte de alegerile parlamentare, programate pe 1 decembrie. Politicianul social-democrart spunea, înainte de scrutinul prezidențial că va renunța la conducerea partidului dacă va pierde. El nu se gândea, însă, că nu va intra nici în turul al doilea.

De altfel, Ciolacu a preluat conducerea PSD după alegerile prezidențiale din 2020, când a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă. Aceasta a demisionat de la conducerea PSD după ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis.

Aici ar mai fi de menționat că decapitarea șefilor social-democrați era hotărâtă, de regulă de baronii locali, liderii locali cu foarte multă putere. Este vorba despre Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Marian Oprișan, Gheorghe Buzatu, Marian Vanghelie, Gheorghe Bunea Stancu, Liviu Dragnea etc. Aceștia dețineau resurse foarte mari, dar și capacitatea de a controla voturile în județele lor.

O tradiție inagurată cu Adrian Năstase

În 1996, Ion Iliescu, candidatul PDSR (PSD) pierdea alegerile prezidențiale în fața lui Emil Constantinescu, candidatul CDR. Este singurul care, deși a fost înfrânt, a fost ales să conducă partidul, în tandem cu Adrian Năstase, văzut ca urmaș al său. În 2000, Ion Iliescu a revenit în funcția de președinte, după un tur al doilea disputat cu Corneliu Vadim Tudor.

El a predat ștafeta, la conducerea formațiunii, către Adrian Năstase, pe care l-a numit premier. Acesta și-a format propria echipă pe care a promovat-o atât în conducerea partidului cât și la guvernare. Între cei promovați se numărau Miron Mitrea, fost lider sindical, procurul Victor Ponta, adus la șefia organizației de tineret, Mircea Geoană, Vasile Dâncu, Cristian Diaconescu sau Dan Ioan Popescu.

Confruntat cu numeroase controverse și acuzații de corupție, în timpul guvernării, Adrian Năstase a încercat să mute atenția pe liderii locali - baronii care conduceau județele cu mână forte. Astfel, a reușit să-și atragă antipatia acestora, ceea ce, ulterior, avea să-i fie fatal. În 2000, Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu.

Spre deosebire de Ion Iliescu, el nu a reușit să se mențină în fruntea PSD. Confruntat cu mai multe dosare penale de corupție, sub presiunea Alianței DA, aflată la putere, Adrian Năstase a pierdut conducerea Camerei Deputaților (2006), pe care o obținuse după alegerile parlamentare. În acest context a pierdut și conducerea partidului, fiind înlocuit de Mircea Geoană. El a fost doborât de baronii locali care i-au retras sprijinul.

De la Mircea Geoană la Victor Ponta

Mircea Geoană a fost instalat la conducerea PSD de baronii locali care au considerat că este cel mai potrivit. De altfel, odată cu înlăturarea lui Adrian Năstase, se poate spune că șefii de organizații au jucat rolul gărzii pretoriene care schimba împărații în Roma antică.

Geoană s-a înscris în cursa pentru conducerea partidului după pierderea alegerilor prezidențiale de către Adrian Năstase. În martie 2005, el s-a confruntat, pentru șefia partidului, chiar cu Ion Iliescu, pe care l-a înfrânt. A întrunit 964 de voturi, în vreme ce Iliescu a primit doar 530. Baronii locali l-au preferat considerând că este mult mai ușor de controlat și că astfel vor putea să-și impună punctul de vedere.

Doar că Geoană a fost acaparat, în scurtă vreme de una din aripile interne din partid, controlată de Viorel Hrebenciuc și Marian Vanghelie. În acest context, în 2009, a pierdut, la rândul său, alegerile prezidențiale, în fața lui Traian Băsescu. Este celebră faza în care liderul PSD și-a proclamat victoria după exit poll-urile din turul al doilea pentru ca a doua zi, la numărătoare să constate că a pierdut.

Câteva luni mai târziu, aceeași baroni locali - garda pretoriană - care l-au adus la putere i-au semnat și condamnarea la moarte politică. Mircea Geoană a fost înlocuit, în urma unui congres cu scandal, în februarie 2010, de Victor Ponta. Propunerea ca Ponta să devină președinte a venit din partea lui Radu Mazăre, după negocieri intense, în zilele anterioare.

Ponta pierde PSD în favoarea lui Liviu Dragnea

Odată instalat la conducerea partidului, Victor Ponta a trecut la întărirea legăturilor cu PNL-ul condus de Crin Antonescu. Cei doi au pus bazele USL, alianță cu care au ajuns la guvernare în urma căderii guvernului Ungureanu, pe 7 mai 2012. Victor Ponta a preluat funcția de prim-ministru. Conform acordului USL, lui Crin Antonescu i-a revenit onoarea de a candida la alegerile prezidențiale din 2014.

În 2012, după suspendarea președintelui Traian Băsescu, Antonescu a devenit președinte interimar. A rămas în funcție până la invalidarea referendumului de demitere, decizie publicată în Monitorul Oficial pe 27 august 2012. În 2014, după înfrângerea din alegerile europarlamentare, Crin Antonescu a pierdut conducerea PNL, fiind înlocuit cu Klaus Iohannis. Acest lucru avea să-i fie fatal lui Victor Ponta.

Astfel, deși era considerat favorit, candidatul PSD, Victor Ponta a pierdut turul decisiv al alegerilor prezidențiale din toamna lui 2014. Klaus Iohannis a devenit președinte, iar social-democrații au început să ascută săbiile. Dat fiind că era premier, iar odată cu înlăturarea lui din funcție riscau să piardă guvernarea, social-democrații nu au îndrăznit să-l schimbe.

Doar că, în 30 octombrie 2015 avea loc incendiul de la Colectiv. Confruntat cu proteste de stradă, în contextul proastei gestionări a acestei situații, Victor Ponta a demisionat de la conducerea guvernului. Tot în acest context a ales să se retragă și de la conducerea PSD, în urma unei anchete de corupție inițiată de DNA.

Liviu Dragnea liderul cu apucături autoritariste

Victor Ponta a fost înlocuit la conducerea PSD de Liviu Dragnea, provenit din rândul baronilor locali. Acesta a considerat că poate controla nu doar partidul, ci și țara prin interpuși, așa cum controla județul Teleorman. Din cauza stilului dictatorial de conducere, Dragnea și-a făcut numeroși adversari în partid. Plus că modificările la legislația penală a dus la ample proteste de stradă.

Din 2017 și până în primăvara lui 2019, guvernarea PSD s-a confruntat cu presiunea străzii, protestele culminând cu mitingul din 10 august 2018. Dat fiind că avea o condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea nu a putut să-și asume conducerea guvernului, drept care a făcut-o prin interpuși. Rând pe rând s-au perindat pe la Palatul Victoria Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dănicilă.

În 2019, la o zi după ce PSD a pierdut dramatic alegerile europarlamentare, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. Odată ce a ajuns la închisoare, a pierdut automat și conducerea partidului care a fost preluată de Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă i-a predat partidul lui Marcel Ciolacu

Considerată unul dintre cei mai slabi premieri din istoria României, Viorica Dăncilă nu a reușit să păstreze prea mult conducerea partidului. În cadrul Congresului din 29 iunie 2019, Viorica Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD cu voturile a 2.828 de delegați. Din această poziție, a candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, pe care le-a pierdut în fața lui Klaus Iohannis.

După înfrângerea suferită la alegerile prezidențiale, Viorica Dăncilă a primit vizit lui Marcel Ciolacu care a încercat s-o determine să renunțe la conducerea partidului. În schimb i-a promis un loc eligibil de senator la alegerile parlamentare din 2020. Sperând să rămână la conducerea partidului, ea a declinat oferta lui Ciolacu și a căutat sprijin politic în ședința CEx.

Doar că în ședința CEx, toți liderii politici, cu excepția lui Eugen Teodorovici, președintele executiv, au demisionat. Pe cale de consecință, a fost nevoită la rându-i să demisioneze din funcția de președinte al PSD. A fost înlocuită cu Marcel Ciolacu, care a ocupat funcția ca interimar, cu susținerea a 35 de organizații județene. Ulterior, Dăncilă nu s-a mai regăsit pe listele partidului, la alegerile din 2020.

Conducerea PSD a fost preluată de Marcel Ciolacu care a reușit să aducă partidul la guvernare, în 2021, în baza alianței cu PNL. În actualul context politic, părea că nimic nu poate opri partidul să preia puterea totală, ca în 2000. Doar că Călin Georgescu și Elena Lasconi au dat peste cap toate strategiile politice. Marcel Ciolacu a devenit primul candidat din istoria social-democrată care nu intră în turul al doilea la prezidențiale.