După 25 de ani de negocieri, acordul de liber schimb Uniunea Europeană-Mercosur încă nu beneficiază de sprijinul unanim al tuturor statelor membre, iar temerile pentru viitorul sectorului agricol se lovesc de nevoile strategice ale UE.

La 28 iunie 2019 s-a ajuns la un acord politic pentru deschiderea comerțului între cele 27 de state membre ale UE și cei patru membri fondatori ai grupului sud-american, Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay (Bolivia a aderat la piață în 2024 și, prin urmare, nu a luat parte la negocierile anterioare).

Acordul urmărește crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cuprinzând 750 de milioane de oameni și aproximativ o cincime din economia globală. Cu toate acestea, pentru Europa, nu câștigurile economice sunt cele care fac ca acordul să fie mai atractiv, ci semnificația sa strategică într-un moment în care UE are dispute comerciale cu cei doi principali parteneri comerciali ai săi, Statele Unite și China.

Moment critic

„Cred că una dintre principalele preocupări este că multe țări din America de Sud dezvoltă legături mai strânse și intensifică relațiile comerciale cu China într-un moment în care UE merge într-o altă direcție”, a comentat pentru Euronews Business Frances Li, analist pentru Europa de la Economist Intelligence Unit. „Ne aflăm, așadar, într-un moment critic. Și cu potențialele tarife ale SUA care ar putea intra în joc încă de anul viitor, cred că există mai multe presiuni pentru ca UE să încerce să ajungă la un acord.”

Schimburile comerciale dintre cele două grupuri sunt extrem de semnificative. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2023 exporturile europene către cele patru țări din Mercosur se ridicau la 55,7 miliarde de euro (în același an exporturile către Statele Unite au fost de nouă ori mai mari, ajungând la 502 miliarde de euro), în timp ce cele ale Mercosur către UE s-au ridicat la 53,7 miliarde de euro.

Care sunt cele mai importante mărfuri importate în UE de către Mercosur?

Majoritatea exporturilor Mercosur constau în alimente și animale vii (32,4% din totalul exporturilor) sau minerale (29,6%) în 2023. Deschiderea rutelor comerciale ofera Europei posibilitatea de a diversifica sursele proprii de aprovizionare cu materii prime fundamentale pentru construcția bateriilor sau a panourilor solare pentru parcurile eoliene.

Cu alte cuvinte, pentru a accelera tranziția verde.

Mercosur dispune de resurse minerale importante precum litiu (esențial pentru bateriile reîncărcabile), grafit, nichel, mangan și pământuri rare. În prezent, Europa cumpără o mare parte din aceste minerale din China, însă disputele comerciale, cum ar fi cea privind tarifele care vizează importurile chinezești de vehicule electrice, ar putea umbri și aceste relații comerciale.

Între timp, țările Mercosur apar ca actori cruciali pentru garantarea aprovizionării cu alimente a Europei. Regiunea contribuie cu aproximativ un sfert din exporturile globale de produse agricole și cele din carne.

Pe de altă parte, totuși, acestea din urmă - și în special carnea de vită și de pasăre - reprezintă o preocupare deosebită pentru sectorul agricol european, care se teme de concurența neloială și invocă preocupări de mediu, fermierii francezi părând a fi cei mai agresivi.

Ce țări ar putea beneficia cel mai mult

Acordul de liber schimb este considerat pe scară largă avantajos pentru sectoare precum industria de automobile și de mașini, însă nefavorabil pentru sectorul agricol: o situație care divide efectiv țările în funcție de interesele lor. Concret, acordul de liber schimb are ca scop eliminarea taxelor vamale la 100% din mărfurile industriale importate din Europa în blocul sud-american. Și la 90% pentru bunurile importate din UE, inclusiv mașini, mașini, echipamente IT, țesături, ciocolată, băuturi spirtoase și vin.

"Tarifele la mașinile și componentele destinate Mercosur sunt în prezent de 35%, un nivel foarte ridicat. Cele pentru mașinile sunt în jur de 14%-20%, iar pentru chimicale, în jur de 18%", a explicat Li. „De aceea, țări precum Germania vor fi foarte bucuroase de reducerea unor taxe.”

Cea mai mare economie a Europei se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ale sale, iar cancelarul german Olaf Scholz a cerut în mod repetat încheierea acordului, declarând că acesta este „inovator pentru diversificarea și consolidarea rezistenței economiei noastre”. Cu siguranță, ar întări industria auto germană aflată într-un moment de dificultate, inclusiv companiile Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz, și industria chimică germană, care are companii precum Bayer.

Susținătorii spun că tratatul va merge dincolo de reducerea tarifelor

Potrivit datelor Comisiei Europene, exporturile germane către Mercosur valorează 15,4 miliarde de euro pe an și provin de la 12.000 de companii care garantează Germaniei 244.000 de locuri de muncă. Şi Spania, a patra cea mai mare economie a UE, care are exporturi puternice în sectorul de producție al țării și în industriile chimice și farmaceutice, pare să poată avea de câștigat din acord. Potrivit unui studiu comandat de secretarul de stat pentru Comerț al țării, exporturile iberice către Mercosur vor crește cu 37% atunci când acordul va deveni operațional, crescând PIB-ul țării cu 0,23% și creând peste 22.000 de locuri de muncă.

Susținătorii spun că tratatul va merge dincolo de reducerea tarifelor, oferind companiilor europene acces la achiziții publice în țările din America de Sud, sprijinind investițiile și deschizând norți furnizorilor europeni de servicii.

Ţările care se opun acordului comercial

Franța se opune ferm acordului comercial care ar permite țărilor din Mercosur să exporte 99.000 de tone de carne de vită în plus către UE, cu o taxă de 7,5%.

Acordul prevede scutirea de taxe pentru alte 180.000 de tone de păsări, 45.000 de tone miere, 60.000 de orez și chiar 180.000 de tone de zahăr. Fermierii europeni explică că sunt nevoiți să suporte costuri mai mari din cauza necesității de a respecta standardele europene extrem de stricte privind siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și a mediului și de faptul că plătesc salarii mai mari decât fermierii din America de Sud. Bruxelles-ul mai este acuzat și că închide ochii la devastarea mediului în Brazilia. Ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, s-a opus în mod public acordului comercial UE-Mercosur, invocând riscuri de defrișare și preocupări vizând sănătatea legate de carnea tratată cu hormoni.

Solicitarea lui Macron

Asociația fermierilor europeni, Copa Cogeca, și-a exprimat îngrijorări similare, având în vedere lipsa de trasabilitate a animalelor și utilizarea în aceste țări a hormonilor și pesticidelor, care în UE sunt ilegale.

Pentru a-i proteja pe fermierii europeni, președintele francez Emmanuel Macron a cerut modificarea acordului prin garantarea faptului că produsele importate respectă aceleași standarde ca și cele produse în Europa.

Comisia spune că toate produsele ar trebui să fie în conformitate cu standardele sociale și de mediu europene și că acordul cu țările Mercosur reînnoiește angajamentele părților față de Acordul de la Paris, cu un mecanism de monitorizare. Cu toate acestea, la G20 aflat în desfășurare în Brazilia, Macron a afirmat ferm că Franța „nu va semna proiectul de acord cu Mercosur așa cum este el acum”.

Italia are rezerve

Italia este și ea de partea opoziției, cu toate că puternicele sale industrii auto și de prelucrarea metalelor, industria modei și produsele alimentare regionale, inclusiv Parmigiano Reggiano, ar permite ca țara să beneficieze de comerțul liber al acordului.

„Tratatul în forma sa actuală nu este acceptabil”, a declarat ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida într-un comunicat de presă citat de Brussels Times. Lollobrigida a cerut ca fermierii Mercosur să fie supuși acelorași „obligații” ca și colegii lor europeni.

Şi Irlanda, al cincilea exportator mondial de carne de vită, are îngrijorări serioase cu privire la acord, temându-se că concurența ar putea înjumătăți prețurile pe piețele europene majore, cum ar fi Franța. Fermierii belgieni au protestat în mod similar față de acordul comercial. Iar Polonia, o țară cu un export modest de jumătate de miliard de euro către Mercosur, a dat semne de dezamăgire.

Ce s-ar întâmpla dacă Europa nu ar ajunge la un acord?

Dacă o majoritate calificată de cel puțin cincisprezece state membre ar aproba acordul, țări precum Franța ar putea să nu aibă drept de veto. În acest caz, acordul ar trebui ratificat de Parlamentul European.

Presiunea asupra Comisiei Europene pentru a încheia negocierile a crescut și din cauza temerilor tot mai mari că partenerii Mercosur sunt din ce în ce mai în favoarea renunțării la acordul cu UE pentru a se concentra asupra altor tratate comerciale cu țări asiatice, în special cu China.

Grupul sud-american a semnat anul trecut un acord cu Singapore și urmărește în mod activ acorduri cu Coreea de Sud și Japonia pentru a îmbunătăți exporturile de alimente către Asia, potrivit euronews. (Traducerea-Rador)