O femeie simplă, sedusă de Ceaușescu. Cum s-a întâmplat totul
- Ionel Sclavone
- 31 octombrie 2024, 08:25
Nicolae Ceaușescu era reales, pe 24 noiembrie 1989, la Congresul Partidului Comunist, pentru al șaselea mandat de secretar general. Avea să fie ultimul, dat fiind că o lună mai târziu izbucnea Revoluția care avea să ducă la înlăturarea dictaturii.
Cel de-al XIV-lea Congres al PCR s-a desfășurat pe parcursul a patru zile, între 20 și 24 noiembrie 1989. Dictatorul comunist avea 71 de ani la acel moment și conducea România cu mână de fier, de un sfert de secol.
Nicolae Ceaușescu reales la al XIV-lea congres!
Pe 24 noiembrie 1989, în ultima zi, reporterii United Press International (UPI), aveau să transmită un reportaj despre atmosfera în care se desfășurau congresul. Interesul față de România lui Nicolae Ceaușescu era uriaș. Congresul de la București avea loc la două săptămâni de la căderea Zidului Berlinului. Trecuseră câteva luni de la instalarea primului guvern pluralist în Polonia. Iar Ungaria o apucase pe drumul democratizării.
Dictatorul comunist era printre ultimii dinozauri aflați la conducerea unei țări din Estul Europei. Deși România se confrunta cu lipsuri de tot felul, Nicolae Ceaușescu nu dădea nici un semn că ar intenționa să schimbe ceva. Regimul, de inspirație stalinistă, dădea impresia că are totul sub control și că nimic nu mișcă.
În această atmosferă se desfășurau și lucrările Congresului al XIV-lea, din noiembrie 1989. Delegații, aduși din toată țara se întreceau în a ridica ode pentru cel mai iubit conducător și pentru soția sa, Elena Ceaușescu. Aceasta ocupa funcția de vicepremier, fiind aleasă să-și secondeze soțul.
Relatarea jurnaliștilor internaționali
Jurnaliștii UPI au relatat despre realegerea lui Nicolae Ceaușescu și despre atmosfera de la București. Nimic nu anticipa căderea regimului, care avea să urmeze. Aceasta deși, în aer, plutea ceva, iar gărzile patriotice și patrulele de milițieni erau tot mai prezente pe stradă.
„BUCUREȘTI, România – Partidul comunist aflat la guvernare a încheiat joi un congres de o săptămână, exprimând aprobarea realegerii șefului de partid Nicolae Ceaușescu și a politicii sale de linie dură împotriva reformei democratice. Congresul celor 3.300 de delegați se va închide oficial astăzi, când rezultatele alegerilor pentru liderii de top ai partidului vor fi făcute publice. Zeci de delegați, care reprezintă cei 3,5 milioane de membri ai partidului, i-au lăudat joi pe Ceaușescu și soția sa, Elena, primul vicepremier al țării, ca «tovarăși mult respectați și îndrăgiți» și «personalități strălucite» în timp ce cuplul era în şedinţă.
Într-o pauză a lucrărilor congresului, jurnaliștii au abordat pe una dintre delegatele participante. Cel mai probabil, femeia respectivă a fost instruită special, de Securitate, în legătură cu ceea ce avea să spună. Textilista Elena Vodă, în vârstă de 41 de ani, la acel moment, se declara entuziasmată de realegerea lui Nicolae Ceaușescu. Ea spunea, despre congres, că este «cel mai important», de la alegerea dictatorului, din 1965.
„Propunerea de a-l reelege pe tovarășul Ceaușescu a fost acceptată din toată inima de tot poporul român. Susținem pe deplin această propunere, deoarece politica tovarășului Ceaușescu consolidează socialismul în România și pacea și libertatea în întreaga lume, spunea textilista pentru jurnaliștii americani, conform reportajului publicat de Los Angeles Times.
Nicolae Ceaușescu respingea orice încerare de reformă
La Congresul din noiembrie 1989, dictatorul comunist declara că nu va renunța la linia dură. România, cu Nicolae Ceaușescu la conducere, avea să continue pe linis stalinistă, în ciuda schimbărilor din jur. Mai mult, pentru cei care apucau pe calea reformăii regimurilor, avea un mesaj ironic, semn că se simțea sigur pe poziție și nu se aștepta la nimic rău.
„Ţările bogate, şi din ele un mic grup de bogaţi, au acumulat anual zeci şi zeci de miliarde de dolari din ţările în curs de dezvoltare. Este o situaţie care nu poate să continue mai departe. Aşa se prezintă lumea spre care unii domni ne îndeamnă să revenim: a inechităţii, a jafului, a asupririi.
Am cunoscut-o sute de ani şi o sută de ani sub capitalism. De aceea am declarat că pentru noi a apus întotdeauna o asemenea cale. Poporul nostru spune câteodată «când o face plopul mere şi răchita micşunele»”, spunea Nicolae Ceaușescu într-un discurs.
A vorbit timp de șase ore despre „progresul” pe care l-a înregistrat România sub conducerea sa. Aceasta deși, oamenii trăiau într-o sărăcie cruntă, nevoiți să renunțe chiar și la bunurile de strictă necesitate. Corupția sau contrabanda cu alimente sau alte mărfuri erau la un nivel înalt. Pentru a-și rezolva chiar și cea mai mică problemă, la medic sau la diferite instituții, românii se prezentau cu tradiționalele pachete de cafea și de țigări Kent.
În România lui Ceaușescu curgea lapte și miere
Rupt de realitate, dictatorul nu accepta situația din țară. În opinia sa, românii trăiau mult mai bine. Despre acest lucru a vorbit timp de șase ore în discursul său, care nu mai convingea pe nimeni. Decizia sa aberantă de a achita toate datoriile într-un timp record a adus țara în pragul colapsului. Pentru a-și duce la îndeplinire ideile megalomanice, Nicolae Ceaușescu a sacrificat un popor de 22 de milioane de oameni.
Iar lucrurile nu aveau să se oprească. Regimul își făcuse deja planurile pentru perioada 1991-1995, fără să țină cont de realitate. Românii trebuiau să se supună și să-și urmeze conducătorul, indiferent de sacrificii.
„Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti, la activitatea Comitetului Central în perioada dintre Congresul al XIII-lea şi al XIV-lea, la realizarea programului-directivă de dezvoltare economico-socială în cincinalul al IX-lea şi în perspectiva până în anii 2000-2010, în vederea îndeplinirii neabătute a programului de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism” era titlul raportului citit de Ceauşescu la 20 noiembrie 1989.