Câte persoane muncesc în România. Resursele de muncă erau, la începutul anului 2024, de 12.091.800 persoane, reprezentând 63,4% din populaţia totală a ţării, iar ponderea majoritară o deţineau bărbaţii (51,5%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Câte persoane muncesc în România. Bărbații, în număr mai mare în câmpul muncii

Resursele de muncă reprezintă segmentul populaţiei rezidente care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una dintre activităţile economiei naţionale.

Potrivit INS, în anul 2023, populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru (determinată prin scăderea din populaţia în vârstă de muncă a persoanelor cu incapacitate permanentă de muncă şi a pensionarilor în vârstă de muncă care nu lucrează, cu pensie anticipată sau anticipată parţial, sau cu pensie de invaliditate gr. I si II) a fost de 11.519.900 persoane (52,2% bărbaţi şi 47,8% femei) şi deţinea o pondere de 95,3% în totalul resurselor de muncă. Ponderea bărbaţilor o depăşea pe cea a femeilor cu 2,7 puncte procentuale. Persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 4,7% din resursele de muncă, în cadrul acestei categorii femeile fiind majoritare (62,9%).

Populaţia activă civilă era la 1 ianuarie 2024 de 7.973.200 persoane, reprezentând 41,8% din populaţia rezidentă a ţării. În populaţia activă civilă femeile deţineau o pondere mai scăzută comparativ cu bărbaţii (45,4% femei faţă de 54,6% bărbaţi). Dintre persoanele active de sex feminin 96,9% erau ocupate şi 3,1% în şomaj. În totalul populaţiei active civile, populaţia ocupată deţinea o pondere de 97%.

Rata de activitate a resurselor de muncă (ponderea persoanelor active în resursele de muncă) a fost de 65,9%. Rata de activitate pentru bărbaţi (70,0%) a fost superioară celei corespunzătoare femeilor (61,7%) cu 8,3 puncte procentuale.

La 1 ianuarie 2024, populaţia ocupată civilă a fost de 7.737.600 persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (ponderea persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 64%. Rata de ocupare la persoanele de sex feminin a fost de 59,7%, mai redusă cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu rata de ocupare la bărbaţi (68%).

Cele mai multe femei din România muncesc în sănătate și asistență socială

Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate civile, în anul 2023, au fost cele de: sănătate şi asistenţă socială (79,6%), intermedieri financiare şi asigurări (72,3%), învăţământ (72,1%), hoteluri şi restaurante (60,4%), administraţie publică şi apărare (59,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (57,4%).

Activităţile economice în care bărbaţii şi femeile îşi desfăşoară activităţi într-o proporţie aproape egală sunt: activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (52% femei şi 48% bărbaţi) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (50,8% femei şi 49,2% bărbaţi).

Persoanele ocupate de sex masculin au predominat în toate celelalte activităţi economice, deţinând proporţii majoritare în transport şi depozitare (84,4%), construcţii (84,2%) şi industrie extractivă (83,6%).

La sfârşitul anului 2023, repartizarea populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţia că activităţile neagricole deţineau o pondere de 88,6%, în serviciile comerciale şi sociale lucrau 55,9% dintre persoanele ocupate, iar în industrie şi construcţii 32,7%. Structura populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate economică evidenţia că 11,4% din populaţia ocupată îşi desfăşura activitatea în sectorul agricol.

Din totalul persoanelor ocupate în activităţile neagricole, 25,8% au lucrat în industrie, 18,3% în comerţ, 11,1% în construcţii, 7,3% în transport şi depozitare, 7,3% în sănătate şi asistenţă socială şi 5,9% în învăţământ.

81,7% dintre români muncesc în sectorul privat

Repartizarea populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate evidenţiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (81,7%) de 5 ori mai mare decât ponderea persoanelor ocupate în sectorul public (16,5%). După forma de proprietate a unităţilor în care au lucrat, bărbaţii deţineau ponderea majoritară în populaţia ocupată civilă din sectorul mixt (60,1%) şi privat (58,4%). În schimb, femeile erau preponderente în unităţile din sectorul public (63,9%).

„Analizând distribuţia populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate şi activităţi ale economiei naţionale se constată concentrarea persoanelor ocupate din sectorul public (98,0%) şi mixt (99,3%) în activităţile neagricole", subliniază INS.

Salariaţii au continuat să deţină cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populaţiei ocupate civile. Aceştia au predominat în servicii sociale (94,1%), servicii comerciale (81,1%) şi industrie şi construcţii (74,2%).

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare reliefează următoarele aspecte: regiunea Nord - Est asigură 16,4% din resursele de muncă ale României, populaţia în vârstă de muncă (1.965.700 persoane) reprezentând 16,6% din populaţia în vârstă de muncă pe ţară; regiunea Sud - Muntenia dispune de 14,4% din resursele de muncă ale ţării, cu o populaţie în vârstă de muncă de 1.748.100 persoane, respectiv 14,8% din populaţia în vârstă de muncă a ţării; regiunea Nord - Vest concentrează 13,3% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,5% din populaţia în vârstă de muncă (1.602.000 persoane).

Cea mai mare rată de ocupare a resurselor de muncă a fost de 86,3% şi s-a înregistrat în regiunea Bucureşti - Ilfov.

Dintre celelalte regiuni din România, valori mai ridicate s-au înregistrat în regiunile Vest (72,3%), Centru (69,3%), şi cele mai scăzute în regiunile Nord - Est (49,8%) şi Sud - Muntenia (54,7%). În toate regiunile, rata de ocupare a înregistrat valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Ecartul dintre ratele de ocupare pentru cele două sexe a avut valori cuprinse între 13,5 puncte procentuale (regiunea Vest) şi 4,7 puncte procentuale (regiunea Nord - Est).

Din distribuţia populaţiei ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observă că în regiunea Bucureşti - Ilfov se concentrează cea mai mare proporţie a persoanelor ocupate (19%), iar în regiunea Sud - Vest Oltenia cea mai mică proporţie (8,6%).

Totodată, analiza structurii populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţiază că în regiunile Sud - Vest Oltenia şi Nord - Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activităţile agricole (17,6% ambele). Industria şi construcţiile concentrau 38,2% în regiunea Centru, 35,9% în regiunea Nord - Vest, 35,6% în regiunea Vest şi 35,4% în regiunea Sud - Muntenia, dintre persoanele ocupate. În servicii îşi desfăşurau activitatea peste 50% dintre persoanele ocupate din aproape toate regiunile, cu excepţia regiunilor Sud - Muntenia şi Sud - Vest Oltenia. Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate civile în servicii s-a înregistrat în regiunea Bucureşti - Ilfov (74%).

Cei mai puțini salariați din România se află în Nord-Estul țării

La 1 ianuarie 2024, cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile din România a fost constituită din salariaţi în regiunile Bucureşti - Ilfov (87%), Vest (75%) şi Centru (73,7%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Sud - Vest Oltenia (65,6%), Nord - Est (66,3%), şi Sud - Muntenia (66,5%).

Ponderea patronilor în totalul populaţiei ocupate civile depăşea ponderea pe ţară (2,1%) în regiunile Sud- Vest Oltenia (2,4%), Sud - Est (2,6%) şi Vest (2,6%). Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi au deţinut ponderi importante în populaţia ocupată civilă a regiunilor Nord - Est (24,6%, respectiv 7,1%), Sud - Muntenia (25,4%, respectiv 6,3%) şi Sud - Vest Oltenia (24,8%, respectiv 7,2%).