După patru ani de discuții, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a aprobat Pactul pentru Viitor, care își propune să fie un angajament pentru ca țările să promoveze, prin acorduri multilaterale și prin organizații internaționale, dezvoltarea sustenabilă în care pacea, securitatea, clima și drepturile omului să constituie priorități inalienabile.

Declarația privind Generațiile Viitoare este o anexă la acest pact.

Incapabilă să gestioneze prezentul haotic, ONU se ocupă de „viitor”

La baza procesului care a dus la elaborarea lui s-au aflat proiectele de realizare a ODS-urilor (Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă) care, aprobate și acestea de ONU în 2015, și-au asumat, pe baza ipotezelor de universalitate, incluziune, transversalitate și participare, scopul umanității „de a nu lăsa pe nimeni în urmă”.

Ipoteze care variază de la eradicarea sărăciei, a foametei și a inegalităților până la promovarea sănătății, a egalității de gen, a muncii demn, a protejării climei, a vieții marine și a vieții terestre.

Este de mare importanță să direcționăm preocupările legate de bunăstarea și demnitatea oamenilor nu numai către cetățenii actuali, ci și către cei ce vor veni.

Taxe și reglementări pentru „viitor”

Practic, către cei care, nefiind încă născuți, vor exista cu siguranță într-o lume ale cărei potențialități și slăbiciuni, în mare măsură, le vor moșteni conform cu ceea ce le oferim noi.

Va trebui astfel să presupunem pragmatic că, dacă avem drepturi inalienabile, avem, de asemenea, îndatoriri inevitabile nu numai față de cei care ne împărtășesc prezentul, ci și față de generațiile viitoare.

Aceste generații, care în mod evident nu pot fi formate acum din persoane cu îndatoriri, trebuie, totuși, să se bucure de drepturile ale căror condiții, din obligație etică și de solidaritate, le vom asigura în mod responsabil.

Ce sunt ODS-urile

Așa că, a fi contemporan înseamnă mult mai mult decât a trăi în prezent. Sau, mai degrabă, dacă prezentul moștenește trecutul, el conține și viitorul, nu ca o simplă previzualizare sau promisiune, ci în mod exigent și în mare măsură ca moștenire a noastră pentru ceea ce va să vină.

ODS-urile au constituit Agenda 2030 care a urmat Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului definite în perioada 2000-2015 și este acum proiectată pentru un viitor mai îndelungat.

Întrucât este vorba despre un contract între lideri mondiali care vizează „lucruri de făcut în numele popoarelor și al planetei”, să fie, oare, acum pentru totdeauna?

(Articol de Adalberto Dias de Carvalho, Journal de Noticias; Traducerea: Iulia Baran, RADOR RADIO ROMANIA)