Vladimir Putin are nevoie de forțe militare suplimentare pentru a susține războiul din Ucraina. În acest context, a semnat decretul de încorporare pentru 133.000 de noi recruți.

Aceasta este cea de-a doua serie de încorporări pe care o declanșează Armata rusă în acest an, 2024. Sunt vizați tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani care vor executa stagiul militar obligatoriu cu o durată de 12 luni.

Vladimir Putin are nevoie de soldați

Prin decretul semnat, vor fi eliberați din stagiul militar, cei care și-au încheiat cele 12 luni de pregătire. Precedenta serie de încorporări s-a desfășurat între 1 aprilie şi 15 iulie. La acel moment, prin decretul lui Vladimir Putin au fost chemați în armată circa 150.000 de ruşi. Față de precedentele serii de încorporare, de această dată vârsta de recrutare a fost ridicată la 30 de ani, faţă de 27 de ani cât era înainte.

Noii recruți nu vor participa la războiul din Ucraina. Contraamiralul Vladímir Ţimlianski răspunde de organizare şi mobilizare în cadrul Statului Major rus. El dă asigurări că viitorii recruți nu vor fi trimiși nici în teritoriile ucrainene aflate sub control rusesc.

Vladimir Putin a decretat în urmă cu două săptămâni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie. Practic, Armata rusă va trebui să încorporeze cu 180.000 mai mulţi soldați decât are în prezent. Personalul armatei ruse va ajunge, astfel, la 2,38 milioane de persoane, incluzând și personalul administrativ.

Rusia a desfășurat în jur de 700.000 de militari pe frontul ucrainean. În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat altă mobilizare. El a estimat că are suficienți soldați, având în vedere și numărul celor care se oferă să intre voluntar în rândurile armatei.

Rusia va cheltui 145,32 miliarde de dolari pentru război

Cheltuielile statului rus, condus de Vladimir Putin, pentru apărarea națională vor crește cu 23% în 2025. Bugetul alocat sistemului militar va fi de  13.500 miliarde de ruble, aproximativ 145,32 miliarde de dolari. Anul acesta, bugetul alocat a fost de 10.800 de miliarde de ruble, arată proiectul bugetului de stat publicat de Kremlin, potrivit Reuters.

Rusia se bazează pe veniturile obținute din vânzările de petrol și gaze pentru a atrage fonduri la bugetul de stat. Doar că se așteaptă ca sumele să scadă în următorii ani, în perioada 2025-2027. Prețurile mici de pe piață vor afecta și veniturile atrase la buget.

Potrivit proiectului de buget, aceste venituri ar putea ajunge la 10.900 de miliarde de ruble, adică 117,3 miliarde de dolari. Mai exact, ponderea va reprezenta 5,1% din produsul intern brut, în 2025. Suma preconizată, de regimul Vladimir Putin, a fi colectată, în acest an, este de 11.300 de miliarde de ruble.

Mai mult, veniturile vor scădea și mai mult, la 10.560 de miliarde de ruble, în 2026, și la 9.770 de miliarde de ruble, în 2027.

Retorica lui Vladimir Putin nu trebuie să oprească ajutorul pentru Ucraina

Retorica nucleară promovată de Kremlin nu ar trebui să blocheze ajutorul acordat de NATO pentru Ucraina. Acertismentul vine din partea actualului secretar general al Alianței Jens Stoltenberg. Acesta își va preda mandatul, la 1 octombrie lui Mark Rutte, fostul premier olandez.

„Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului (…) De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme – tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 – ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina”, a spus Jens Stoltenberg.

În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. El a precizat că orice încheiere negociată a războiului trebuie să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale. În caz contrar, Rusia nu va respecta nici o linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească.

„Atunci când este convenită o linie – fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului – trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea lui Vladimir Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană”, a încheiat Stoltenberg.