Cu toate că puțini părinți știu, există situații în care copiii lor, care au calitatea de elevi în sistemul românesc de învățământ, pot primi despăgubiri semnificative din partea instituțiilor la care învață. Iată în ce circumstanțe se poate ajunge la acest lucru.

Daune pentru elevi. Situațiile în care părinții pot fi despăgubiți

Orice infracțiune comisă în incinta școlii de un elev minor atrage responsabilitatea părinților, a tutorilor legali, dar și a instituției de învățământ. Această răspundere se aplică indiferent de natura faptei, punând accent pe protejarea intereselor elevilor și a mediului școlar.

Deși adulții nu pot fi pedepsiți penal pentru infracțiunile copiilor lor sau ale elevilor aflați în grijă, aceștia pot fi obligați să achite despăgubiri materiale și daune morale în cazurile în care sunt identificate victime sau pagube. Responsabilitatea civilă este un aspect important în astfel de situații.

În România, nu este obișnuit ca părinții copiilor care au suferit accidente sau au fost agresați în cadrul școlii să apeleze la instanțe pentru despăgubiri. De regulă, litigiile sunt rezolvate pe cale amiabilă, fără a recurge la procese costisitoare și de lungă durată.

Cu toate acestea, în ultimii ani, numărul cazurilor aduse în fața instanțelor civile a crescut, mulți părinți alegând să acționeze școala în judecată pentru a obține daune semnificative. Sumele cerute, și uneori acordate, pot ajunge la zeci de mii de euro, reflectând gravitatea suferințelor fizice sau emoționale ale copiilor implicați.

Profesorii, exonerați dacă au eșuat să-și exercite autoritatea

„Există lege de pe vremea lui Cuza, din 1865, dar nimeni nu știe în România. Atunci când se întâmplă o stricăciune, o daună, o faptă penală la școală, răspund părinții întotdeauna, pe motiv că nu și-au educat copilul, și răspunde și profesorul dacă nu demonstrează că a făcut totul ca să împiedice acel act. Cu alte cuvinte, dacă elevul aleargă pe hol, iar profesorul strigă, îi cere elevului să nu mai alerge că o să se împiedice, că o să cadă, că o să lovească pe cineva, atunci profesorul scapă de răspundere pentru că și-a exercitat autoritatea, fără rezultat însă. Atunci, copilul și părinții vor trebui să plătească daune victimei.

Dar dacă eu, profesor, eram, de exemplu, atent la telefon în timpul orei și copiii în spatele clasei făceau skandenberg și unul îi rupe mâna altuia, atunci, pentru că eu nu am atribuție să mă joc, să stau pe Facebook sau pe Instagram în timpul orei, ci trebuie să fiu atent la elev, voi răspunde ca profesor pentru fapta săvârșită de elevul care era în supravegherea mea. În incinta școlii, copiii sunt sub așa-numita pază a profesorilor. Profesorii răspund de orice pagubă produc copiii la școală, în afară de cazul când demonstrează că au făcut tot ce au putut să împiedice acel act”, a explicat, pentru Libertatea, fostul judecător Cristi Danileț.

Un elev accidentat a primit daune de 10.000 de euro

Un exemplu recent, menționat de magistrat pentru sursa mențioanată, implică un caz din Cluj, unde un liceu particular a fost obligat să plătească 10.000 de euro daune morale părinților unei fetițe care a suferit un accident în curtea unității de învățământ. Incidentul s-a petrecut în februarie 2020, când copilul, aflat la grădinița din cadrul colegiului, s-a accidentat grav.

Conform dosarului, accidentul a avut loc în timp ce fetița era nesupravegheată de educatoarea responsabilă. Ea s-a urcat pe scara unui tobogan din curtea grădiniței, s-a dezechilibrat și a căzut, fracturându-și umărul. A fost necesară o intervenție chirurgicală, iar recuperarea a durat 45 de zile, generând un impact semnificativ asupra familiei și copilului.

Înregistrările video au demonstrat că educatoarea nu era în apropierea fetiței în momentul accidentului. Grupa de copii era supravegheată de o singură educatoare, iar aceasta se afla în partea opusă a curții, cu spatele la tobogan. Această neglijență a fost un factor determinant în hotărârea instanței de a impune plata daunelor.

De ce este responsabilă școala și unde au fost găsite greșeli

Educatoarea a explicat că nu a putut observa momentul în care s-a produs accidentul, deoarece era ocupată cu strângerea jucăriilor și se afla cu spatele la tobogan. Totuși, această explicație nu a fost considerată suficientă pentru a exonera școala de răspundere, deoarece instituția avea obligația contractuală de a asigura siguranța copiilor în timpul activităților desfășurate în incinta unității.

Instanța a concluzionat că neglijența școlii constă în neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale. Mai exact, școala nu a respectat angajamentul de a asigura o supraveghere adecvată a minorei, ceea ce a permis ca aceasta să urce nesupravegheată pe scara toboganului, de unde a căzut și și-a fracturat mâna dreaptă. În baza Codului civil, instanța a considerat că simplul fapt al neexecutării obligațiilor asumate prin contract reprezintă prezumția de vinovăție a debitorului.

Conform legii, școala ar fi putut fi exonerată de responsabilitate dacă accidentul ar fi fost cauzat de un eveniment neprevăzut și imposibil de evitat, precum un cutremur. În lipsa unor astfel de circumstanțe excepționale, instanța a reținut că neîndeplinirea obligației de supraveghere a fost cauza directă a accidentului, iar culpa școlii este implicită.

Zeci de copii, supravegheați de un singur om

Instanța a subliniat că școala putea anticipa producerea accidentului din data de 05.02.2020, având în vedere că, în curtea grădiniței, se aflau 17 copii supravegheați de un singur educator. Acest număr redus de personal nu putea garanta o supraveghere adecvată a tuturor copiilor, iar lipsa unei supravegheri suficiente a creat condițiile care au dus la incident.

Atât Judecătoria, cât și Tribunalul Cluj au dat câștig de cauză părinților, considerând că responsabilitatea accidentului revine colegiului privat. Ambele instanțe au dispus ca unitatea de învățământ să plătească 10.000 de euro despăgubiri elevei pentru suferințele cauzate de incident.