Luxemburg. CJUE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Ungaria a încălcat reglementările europene prin plafonarea prețurilor la anumite alimente. O măsură asemănătoare a fost adoptată și de guvernul condus de Marcel Ciolacu, în România.

Decretul guvernului condus de Viktor Orban contravine dreptului european, a stabilit instanța Uniunii Europene. Actul normativ obligă comercianții maghiari să vând anumite produse alimentare la un preț fix și în anumite cantități, prestabilite.

Lovitură CJUE pentru Viktor Orban

Ungaria a adoptat în februarie 2022, în contextul epidemiei de coronavirus, un decret guvernamental prin care a reglementat comercializarea a şase produse de bază. Este vorba despre zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc, de pasăre şi anumite tipuri de lapte.

Conform deciziei CJUE, în noiembrire 2022, decretul guvernamental a fost extins. Viktor Orban a invocat războiul din Ucraina, ca pretext, și a mai introdus pe lista produselor cu prețuri plafonate încă două produse, ouă și cartofi. Decretul i-a obligat pe comercianți să vândă produsele la preţul oficial și în cantităţi prestabilite. Cei care se opuneau erau amendați de autoritățile de la Budapesta.

Totul a pornit de la o amendă pe care compania a contestat-o în faţa instanţei din Szeged. Autoritățile maghiare au sancționat lanțul de magazine pentru că au descoperit stocuri în cantitate necorespunzătoare în depozitul unui magazin din provincie. Instanţa din Szeged a sesizat apoi CJUE pentru interpretarea legislaţiei guvernului maghiar.

Motivarea magistraților europeni

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că decretul guvernului de la Budapesta contravine reglementărilor europene, informează MTI. Curtea a constatat că actul normativ încalcă regulile privind libera concurenţă. Or, aceasta este o componentă fundamentală a Regulamentului UE privind organizarea comună a pieţelor agricole.

„Obligaţia de a vinde anumite produse agricole la un preţ oficial şi în cantităţi prestabilite împiedică comercianţii să stabilească în mod liber, pe baza unor considerente economice, preţurile de vânzare şi cantităţile pe care doresc să le vândă”, se arată în hotărârea CJUE.

Instanţa a stabilit că măsurile guvernului maghiar „nu sunt proporţionale”. Aceasta chiar dacă autoritățile de la Budapesta au susținut că au drept scop combaterea inflației și protejarea consumatorilor defavorizaţi.

„Subminarea liberului acces al comercianţilor la piaţă în condiţii de concurenţă efectivă şi perturbarea întregului lanţ de aprovizionare cauzată de preţurile şi cantităţile reglementate impuse acelor comercianţi depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental” a concluzionat instanţa UE.

Decizia CJUE ar putea afecta și România

Decretul contestat de comercianții maghiari a fost sursă de inspirație și pentru guvernul de la București. Premierul Marcel Ciolacu a propus o măsură oarecum similară. Autoritățile de la București au impus o plafonare a prețurilor, pentru comercianți, la mai multe produse de bază.

Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în Ungaria, actul de reglementare nu a fost contestat în România, la CJUE. Dimpotrivă, lanțurile de magazine s-au conformat și au aplicat prețurile plafonate. În același timp, au găsit o portiță pentru a-și compensa pierderile rezultate din plafonare și pentru a-și menține profiturile.

Comercianții români, au majorat alte prețuri, la produse de strictă utilitate. Astfel, românii se bucură de prețuri plafonate la alimente, dar plătesc în plus pentru detergenți, hârtie igienică, produse de igienă etc.