China promite încă o ploaie de milioane de dolari pentru dezvoltarea Africii. Planurile lui Xi Jinping
- Maria Dima
- 9 septembrie 2024, 08:28
China promite încă o ploaie de milioane de dolari pentru dezvoltarea Africii. Președintele chinez Xi Jinping a sugerat ca țara sa și Africa să își unească populațiile pentru a deveni o "forță globală puternică". Este obișnuit ca summiturile chino-africane să acumuleze declarații de dragoste reciprocă și să aducă o ploaie de bani. Joia aceasta, Xi a promis 50 de miliarde de dolari în credite și investiții pentru următorii trei ani, un corolar al angajamentului chinez chiar și în fața vânturilor neprielnice
Se numește Forumul de Cooperare China-Africa, iar în cercurile diplomatice este cunoscut sub numele de Jocurile Olimpice Sino-Africane. A început în 2000 pe o bază trianuală și a atins apogeul în această ediție cu reprezentanți din peste cincizeci de națiuni africane în Marele Palat al Poporului. Doar Eswatini (fostul Swaziland), cu legături cu Taiwanul, a rupt plenul. Acolo, China și oaspeții săi dezbat agricultură, industrie, securitate, comerț și orice altă problemă într-o atmosferă fraternă și cu dispreț olimpian față de suspiciunile generate de afinitatea lor în Occident. Cyril Ramaphosa, președintele Africii de Sud, a mulțumit "solidarității chineze" în discursul său de dimineață.
China, proiecte în Africa: „Un nou capitol al păcii, prosperității și progresului"
"Un nou capitol al păcii, prosperității și progresului", a spus Xi. Relațiile, a apreciat el, sunt deja "cele mai bune din istorie", dar liderul chinez vrea să le împingă către un pas "strategic". Previzibilele amintiri ale splendorii pe care China a adus-o Africii au fost însoțite de aluzii, nu mai puțin previzibile, despre "marile suferințe" pe care le-a suferit lumea în curs de dezvoltare când progresul său a fost în mâinile Occidentului.
Cifra ediției actuale a generat așteptări. În edițiile din 2015 și 2018, China a acordat 60 de miliarde de dolari, iar în 2021 a scăzut la 30 de miliarde de dolari. Vântul nu mai bate în favoarea investițiilor elefantine: economia chineză se redresează lent după Covid, iar beneficiarii nu rambursează întotdeauna împrumuturile cu promptitudine. Discuţiile s-au îndreptat de la schimbarea recentă a Noului Drum al Mătăsii, marele proiect comercial al lui Xi, către proiecte mai chirurgicale și mai ecologice. Cele 50 de miliarde de dolari anunțate pecetluiesc angajamentul Chinei față de Africa, chiar și atunci când incertitudinea face recomandabilă reducerea acestuia.
Proiectele chino-africane nu duc lipsă de critici
Proiectele chino-africane nu duc lipsă de critici. Unele comunități locale au protestat împotriva lucrărilor care pedepsesc mediul. Este binecunoscuta formulă chineză: sacrificați-l în numele progresului și reparați-l când sosește abundența, pentru că nu există o problemă mai importantă decât eradicarea sărăciei. Totodată, experții dezbat câte proiecte vor trece de pe hârtie în realitate, iar unele guverne au cerut Beijingului să nu ia mineralele brute, ci să le rafineze pe continent pentru a crea locuri de muncă.
Alte reproșuri sunt mai discutabile. De exemplu, acea "capcană a datoriilor" pe care Occidentul o repetă. Este adevărat că unele guverne se luptă să ramburseze împrumuturile Chinei, dar și instituțiile financiare globale și băncile multilaterale împărtășesc problema fără a le fi atribuite interese false. Investițiile chineze în Africa au depășit deja investițiile americane în urmă cu un deceniu, iar decalajul crește constant. Beijingul este cel mai mare partener comercial al continentului, iar volumul va ajunge la 300 de miliarde în 2035, conform previziunilor Beijingului. China primește aproape un sfert din exporturile Africii și 16% din totalul importurilor acesteia provin din China, scrie elperiodico.com.
China și Africa sunt unite de colonialismul dureros al omului alb. Prima este cea mai mare țară în curs de dezvoltare, iar a doua este continentul cu cele mai multe țări în curs de dezvoltare. Armonia vine din trecut: China a fost prima ţară care a recunoscut guvernele de eliberare care au apărut după decolonizare și Africa a făcut eforturi ca Beijingul să înlocuiască Taipeiul în sediul chinez al ONU. (Traducerea-Rador)