Mihail Kogălniceanu la ora României Unite și Independente

Mihail Kogălniceanu la ora Unirii României Unite și Independente,  În cei aproape 74 ani de viață, ilustrul om politic a contribuit la Unirea Principatelor și la cucerirea Independenței de Stat.

Mihail Kogălniceanu și Otto von Bismarck au fost contemporani. Amândoi și-au iubit statele în care s-au născut și au crescut. Amândoi au fost influențați de cultura germană și de spiritul Real Politik. Primul a slujit un domnitor și un rege, celălalt un rege care a devenit împărat. Amândoi au prețuit măsurile dure pentru a impune reformele necesare.

Mihail Kogălniceanu - primii ani. Susținerea Unirii Principatelor

Mihail Kogălniceanu s-a născut pe 6/18 septembrie 1817, la Iași. Familia sa, una veche boierească era originară din zona Cogâlnicului, de unde și numele familiei sale.  A studiat la Mânăstirea Trei Ierahi, la pensionul Cuenim. Aici îi va întâlni pe Cuza, Alecsandri și Costache Negri. A studiat în Franța și Prusia, la Luneville și la Berlin.

Întors acasă, deși a avut vederi revoluționare a urcat în ierarhia militară până la gradul de colonel, A avut funcții administrative după Revoluția de la 1848, la care a participat. A fost un sprijinitor al dezrobirii țiganilor. A tradus în limba română celebra lucrare a lui Harriet Beecher Stowe, Coliba Unchiului Tom, sub titlul Coliba lui Moș Toma.

Ce se întâmplă cu carnea când este gătită. Procesul a rămas o enigmă

Atenție la limbajul corpului. Ce gest subtil arată că cineva nu te place

A susținut Unirea Principatelor și dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost alături de Vasile Alecsandri în guvernele de la Iași înainte de unificarea guvernamentală din 1862. A fost un partizan al necesității marilor reforme. A fost autor și inițiator al unor documente revoluționare, Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei și Dorințele Partidei Naționale din Moldova. A sprijinit apariția Daciei Literare, publicând Introducția-program în care cerea susținerea și promovarea literară a specificului istoric, cultural național, în dauna importurilor culturale.

Mihail Kogălniceanu - omul de la 2 Mai

A preluat guvernarea României după cea a doctorului Nicolae Kretzulescu. Din toamna lui 1863 și până în iarna lui 1865, omul politic a susținut marile reforme ale lui Cuza. Evident, cea mai importantă a fost Reforma Agrară. Pentru asta, a acceptat să dea lovitura de stat de la 2/14 mai 1864. A acceptat să fie prim-ministrul lui Cuza, care a condus autoritar.

Reformele agrară, educațională, legislativă, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris au reprezentat cu toate problemele lor, mari pași înainte. A intrat în conflict cu domnitorul, care a fost greșit informat că primul ministru nu ar fi reliefat așa cum trebuia rolul domnitorului. A demisionat furios și a spus: „nici oasele n-o să le am în același pământ cu acest domnitor”!

După detronarea lui Cuca, a fost o vreme marginalizat, fiind considerat „omul de la 2 Mai”. În 1873, însă, la înmormântarea lui Cuza ține un discurs emoționant. A spus atunci; „nu greșelile, faptele lui mari l-au detronat”! Nu s-a dezis niciodată de Cuza, după abdicarea acestuia! A spus că a fost onorat și că își asumă toate realizările pe care le-a făcut cât timp a fost primul ministru ”al Domnitorului Alexandru Ioan I”!

Artizanul independenței

După eșecul guvernelor de la Concordia (1866-1871), vine un guvern conservator condus de Lascăr Catargi. Demisia acestui guvern aduce o lungă guvernare liberală. Premier era Ion C. Brătianu iar Ministru de Externe Mihail Kogălniceanu (1876-1878), Guvernul a condus în perioada 1876-1888. În 1875, a apărut PNL. În 1880, a apărut Partidul Conservator. Atât înainte de 1866 cât și după 1876, a fost de mai multe ori Ministru al Afacrilor Interne.

Kogălniceanu a susținut proclamarea independenței și a militat pentru recunoașterea ei deplină la tratatele de la San Stefano și Berlin din 1878. A contribuit la materializarea cerințelor Marilor Puteri de a rezolva aspecte interne pentru ca recunoașterea Independenței să fie deplină în intervalul 1878-1880. A fost acuzat că și-a vândut moșiile din Bugeac, știind că Bugeacul va fi cedat Rusiei în schimbul Dobrogei.

A murit la Paris, la 1 iulie 1891, în timpul unei intervenții chirugicale. A fost un amator al mâncării de calitate, scoțând o primă carte de rețete, „200 rețete cercate” în colaborare cu un alt mare patriot, Costache Negri, A cedat o parte din terenurile primite în Dobrogea, pentru împroprietărirea țăranilor. Fiul său, Vasile Kogălniceanu a fost un prim promotor al viitorului curent politic țărănist. El a vândut o parte din moșia moștenită de la tatăl lui în Dobrogea în zona unde azi sunt stațiunile Eforie Nord și Eforie Sud în Dobrogea.

Ca și Otto von Bismarck (1815-1898) în Germania, în România, Mihail Kogălniceanu (1817-1891) a fost un „făuritor de Țară”!

Sursa foto: Arhivă