Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au descins, în această dimineață, pentru a face percheziții la Inspectoratul General pentru Migrație, instituție de unde Șeful Inspectoratului General al Migrației, Mihai Vodă, adjuncții acestuia, șeful Direcției de Supraveghere Regim de Ședere și șeful Direcției Azil și Apatridie, fuseseră concediați prin decizia ministrului de Interne, Adrian Efros.

Cazul cetățeanului Izzet Eren nu rămâne fără urmări

„Sunt acțiuni de urmărire penală efectuate într-un dosar de corupție. Urmează să fie atribuită calitatea de bănuit unor persoane vizate în această cauză”, a declarat Angela Starinschi, ofițerul de presă al CNA.

Decizia a fost luată în urma anchetei efectuate de Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) în cazul omorului din sectorul Rîșcani, acolo unde un cetățean turc, Izzet Eren, a fost împușcat în plină stradă, la o terasă, în 10 iulie 2024.

Izzet Eren era căutat de autoritățile britanice pentru executarea unei pedepse de 21 de ani și cinci luni de privațiune de libertate pentru comiterea infracțiunilor de „deținere de arme de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale”.

Cetățeanul turc mai era investigat în Marea Britanie și pentru crimă organizată, instigare la traficul ilicit de droguri și contrabandă cu droguri, pregătirea pentru furnizarea unui drog controlat și alte fapte legate de falsificare de acte.

Inspectoratul General pentru Migrație a tergiversat respingerea cererii de azil

Inspectoratul General pentru Migrație a primit patru cereri de extrădare din partea Marii Britanii. Aceste cereri s-au făcut între anii 2022-2024, ceea ce înseamnă că procedura legală trebuia începută înainte de termenul de judecată.

Izzet Eren a depus cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) la câteva zile după reținerea în Republica Moldova, din 2022.

Procuratura generală a încercat extrădarea, dar fără succes

În octombrie 2022, IGM a emis Decizia de respingere a cererii de azil. Această decizie a fost atacată de Izzet Eren și avocatul lui prin trei acțiuni în contencios administrativ, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Procurorii mai anunță că persoana nu a putut fi menținută în arest ținând cont de „tergiversarea examinării cererii de azil”. Aceștia au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la tergiversare, dar acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

Legislația pentru migrație a fost modificată în urma incidentului

În urma acestui caz, legislația din Republica Moldova cu privire la azil s-a modificat.

Astfel, printr-un proiect de lege, se majorează termenul maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării de la 180 de zile la 12 luni. Același proiect vizează și decizia de respingere a cererii de azil, care va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării.