Cartea „În Ochiul Ciclonului” revine într-o ediție nouă, datorită interesului crescut al cititorilor. Volumul prezintă un dialog fascinant între Constantin Boștină, fostul secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, și jurnaliștii Sorin Roșca Stănescu și Alice Barbu. Boștină a decis să împărtășească, în detaliu, amintirile sale despre perioada în care Ceaușescu a condus România, oferind o perspectivă unică asupra anilor care au marcat istoria țării, la aproape 32 de ani de la căderea regimului comunist.

Nicolae Ceaușescu a sfidat Moscova într-un mod care ar fi putut schimba cursul istoriei. Relația tensionată dintre România și Uniunea Sovietică a fost marcată de o serie de decizii riscante. Ceaușescu a adoptat o politică externă independentă, refuzând să se alinieze complet directivelor sovietice. Această atitudine a culminat cu un plan secret de colaborare cu Occidentul. Dacă tensiunile ar fi continuat să crească, acest plan ar fi putut escalada într-un conflict armat.

Ceaușescu și-a construit strategia prin numeroase vizite la Moscova între anii 1965 și 1967. În paginile cărții, găsim mențiuni detaliate despre aceste vizite. „Frecvența acestor vizite denotă efortul lui Ceaușescu de a naviga cu grijă relațiile cu liderii sovietici.” Aceste întâlniri nu erau simple formalități. Erau negocieri dificile, unde Ceaușescu încerca să își afirme poziția.

Nicolae Ceaușescu și relația cu Moscova

Una dintre cele mai tensionate perioade din relația româno-sovietică a fost legată de problema uraniului românesc.  „Ceaușescu a abordat în repetate rânduri regimul uraniului românesc, o problemă extrem de delicată pentru Moscova.” Această abordare a dus la creșterea tensiunilor între cele două părți.

Pe măsură ce relațiile se deteriorau, Ceaușescu a început să exploreze opțiuni de colaborare cu Occidentul. Acest plan secret era extrem de riscant. Dacă ar fi fost descoperit, ar fi putut declanșa o reacție dură din partea Moscovei. „Planul lui Ceaușescu de a se apropia de Occident era o sabie cu două tăișuri,” se arată în carte. „El spera să își consolideze regimul, dar risca să creeze un climat de instabilitate regională.”

Planul său de colaborare cu Occidentul includea aspecte economice și tehnologice. Ceaușescu voia să modernizeze România, dar fără să depindă de ajutorul sovietic. Pe de altă parte, liderii sovietici erau din ce în ce mai suspicioși. „Moscova privea cu mare neîncredere tentativele României de a se apropia de țările capitaliste,” se specifică în carte.

Tensiunile au continuat să crească, iar pericolul unui conflict armat era real. Cu toate acestea, Ceaușescu a mers înainte cu planurile sale. Deciziile luate în acea perioadă au lăsat o amprentă profundă asupra relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică. În cele din urmă, însă, Ceaușescu a reușit să mențină independența României fără să provoace un război.

Această perioadă tensionată din istoria României este ilustrată clar în carte, oferind cititorilor o perspectivă unică asupra curajului (sau imprudenței) lui Ceaușescu. Planul secret rămâne un capitol fascinant din relația complicată dintre București și Moscova.

Cartea oferă o analiză echilibrată a deciziilor luate de dictator, evidențiind atât hotărârile care au avut un impact pozitiv asupra țării, cât și pe cele care au generat dificultăți. Volumul subliniază, prin fapte și cifre concrete, progresul economic și diplomatic al României în perioada 1965-1980, dar scoate în evidență și erorile majore comise de Ceaușescu între 1980 și 1989. Lucrarea se încheie cu o postfață detaliată semnată de cunoscutul jurnalist Ion Cristoiu. Cartea este disponibilă pentru achiziție pe edituradecarte.ro.