România. Fabrica din România care urmează să facă investiții semnificative ar putea pune în pericol importurile. Aceasta va oferi locuri de muncă bine plătite și va aduce produse de calitate pe piață. Modificările preconizate vor aduce numeroase avantaje în perioada următoare.

Fabrica din România care promite o schimbare

Fabrica de Zahăr Premium SA, administrată de antreprenorii Mihaela Neagu și Mihail Matache, intenționează să implementeze strategii care ar putea afecta importurile, având în vedere planurile lor de extindere a capacității de producție la unitatea din Luduș. Investițiile preconizate pentru următorii ani se ridică la aproximativ 128,8 milioane de lei și au ca scop atât creșterea capacității de producție, cât și diversificarea sortimentelor disponibile.

Acest proiect a fost declarat eligibil pentru un ajutor de stat prin programul Investalim, suma alocată fiind de 62,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape jumătate din investiția totală. În prezent, Premium SA este singurul producător de zahăr cu capital autohton din România, concentrându-se pe rafinarea sfeclei de zahăr.

Pentru a extinde capacitatea de tăiere a sfeclei cu aproximativ 25%, fabrica de la Luduș va face investiții semnificative, crescând capacitatea de procesare de la 3.200 la 4.000 de tone pe zi. Această expansiune va permite fabricii să răspundă mai eficient cererii crescânde de pe piață.

Planurile de dezvoltare includ, de asemenea, achiziționarea a două echipamente noi pentru ambalarea zahărului în pachete de 1 kilogram, precum și introducerea unei linii de producție pentru zahăr vanilat și zahăr la pliculețe, potrivit Economica.net.

Când se va finaliza investiția

Produsele rezultate din această investiție vor fi disponibile pe piața locală, iar finalizarea proiectului este preconizată în termen de trei ani de la semnarea contractului de finanțare. Această dezvoltare este considerată esențială pentru revigorarea sectorului zahărului din România.

Fabrica nu a beneficiat de modernizări semnificative în ultimele două-trei decenii, iar investiția actuală vine ca o necesitate. În trei ani, fermierii vor putea să cultive suprafețe mai mari, contractele putând acoperi 11-12.000 de hectare, în creștere față de cele 8.700 de hectare din prezent.

Mihaela Neagu încurajează toți antreprenorii să depună proiecte pentru a accesa fonduri europene, subliniind că există numeroase axe operaționale deschise și o infrastructură dezvoltată. Aceasta consideră că este esențial să se creeze noi capacități de producție în România pentru a susține economia locală.

Pe lângă modernizarea fabricii, Mihaela Neagu a inițiat și un proiect pentru finanțarea unei centrale fotovoltaice de 0,9 MW, menită să acopere consumul de energie al unității din Luduș. Valoarea proiectului este estimată la aproximativ 453.000 de euro, ceea ce ar contribui semnificativ la eficientizarea energetică a fabricii.

Fabrica din România va pune la dispoziție mai multe locuri de muncă bine plătite

Mihaela Neagu, prin intermediul Best Achiziții SRL, administrează și fabrica de zahăr Bod, deși procesarea în această unitate nu a fost reluată deocamdată. Zahărul produs în Luduș este comercializat sub brandul Bod, extinzând astfel acoperirea pe piață a acestui brand.

În prezent, în România, sectorul zahărului este dominat doar de două mari entități, pe lângă fabricile din Luduș și Bod. Alte unități de producție sunt deținute de brandul austriac Agrana, la Roman și Buzău. Activitatea fabricii de la Buzău a fost însă restrânsă din noiembrie 2023, limitând opțiunile disponibile pe piață.

În anul 2023, Fabrica de Zahăr Premium SA a raportat afaceri de 47,3 milioane de lei, marcând o scădere de 36% față de anul anterior. Cu toate acestea, profitul net al companiei a crescut semnificativ, ajungând la 92,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 196% în comparație cu 2022.

Următoarele investiții planificate aduc multiple beneficii, inclusiv crearea de locuri de muncă bine remunerate. Anul trecut, gigantul francez Tereos a vândut fabrica de la Luduș investitorilor Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, facilitând astfel dezvoltarea și modernizarea ulterioară a unității.