Medicii legişti au reacționat după ce Colegiul Medicilor din România (CMR) a cerut ca în noua lege a malpraxisului să fie introdusă opinia unui expert medical independent, ca fiind obligatorie şi nu opţională.

Medicii legişti, despre introducerea opiniei unui expert de malpraxis în anchete

Medicii legişti au precizat că malpraxisul medical se stabileşte în cadrul unor comisii formate doar din specialişti. Mai mult, ei spun că decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală.

Medicii legişti au reacţionat și la propunerea de a exista un corp expertal al medicilor, explicând că „singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidenţiatului, sunt medicii legişti şi medicii de expertiza capacităţii de muncă”.

Reţeaua Națională de Medicină Legală a mai transmis: „Referitor la afirmaţia din presă conform căreia anchetele de malpraxis ar trebui să conţină obligatoriu, nu opţional, opinia unui expert medical independent, dorim să îi reamintim domnului doctor (având în vedere numeroasele discuţii şi dezbateri anterior avute) faptul că malpraxisul medical se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcţiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează CHIAR PE opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscrişi pe liste dedicate acestui scop – de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează). Decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală”.

Medicii legişti. Sursa foto: Pixabay

Legiștii, despre necesitatea unui corp expertal al medicilor

Medicii legişti au mai comentat despre afirmaţia conform căreia este nevoie de un corp expertal al medicilor, și spun: „Conform legislaţiei în vigoare, singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidenţiatului, sunt medicii legişti şi medicii de expertiza capacităţii de muncă. Activitatea expertală este diferită de cea medicală, necesitând o evaluare complexă, atât medicală, cât şi juridică, care se învaţă în ani de zile, în cadrul rezidenţiatului (...).

Medicii de alte specialităţi pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialişti, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât şi a organelor de justiţie, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemaţi ca referenţi de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înţelegerea deplină a semnificaţiei doar unui profesionist în acea nişă”.

Medicii legişti, despre expertizele medico-legale bazate de probe

Medicii legişti mai arată că ei „nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depăşesc ca spectru sfera documentaţiei medicale”. Iar toate aceste „constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziţie de organele de anchetă/judecată etc”, se mai arată în comunicat.

Medicii legişti. Sursa foto: Pixabay

Medicii legişti explică modul de lucru atunci când este vorba despre probe:

1. Medicii legiști nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depășesc ca spectru sfera documentației medicale, fiind apanajul unei anchete, dar și al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare. Acestea constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziție de organele de anchetă/judecată etc.

Probele se analizează în funcție de cunoștințele științifice medicale generale și de cele particulare cazului, dar și raportat la cele juridice, nefiind bazate exclusiv pe datele medicale. Trebuie avut în vedere faptul că o expertiză medico-legală răspunde unor întrebări dispuse de către organul de justiție, care pentru a-și forma o opinie proprie, sublimează neclaritățile pe care le are prin elaborarea unor obiective țintite, adresate punctual și explicit expertului – medic-legist.

Din acest motiv pot exista discordanțe, uneori extrem de evidente, între modul în care un caz este evaluat de un medic legist versus un medic de altă specialitate, plecând de la însuși scopul distinct pe care îl au cele două tipuri de evaluări. Rolul medicilor legiști în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a „interpreta” datele medicale și biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiție, și nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice – generalizante.

Medicii legiști, dispuși să colaboreze cu specialiști din alte domenii medicale

2. Rețeaua de medicină legală își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu specialiști din alte domenii medicale în activitatea expertală, inclusiv prin realizarea unor protocoale instituționale. În acest sens, Consiliul Superior de Medicină Legală propune public Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Colegiului Farmaciștilor, dar și altor organizații profesionale încheierea unor protocoale de colaborare, care să faciliteze participarea specialiștilor în cadrul comisiilor medico-legale pe baze transparente;

3. Menționăm că și în momentul de față, opiniile specialiștilor din diverse specialități medicale sunt deseori solicitate și incluse în expertizele medico-legale, și sunt luate în considerare în formularea concluziilor medico-legale, atât timp cât sunt concordante cu celelalte informații din dosarul cauzei avute la dispoziție și au rezonabilitatea științifică necesară aplicabilă cazului particular evaluat. Accentuăm însă faptul că aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Rețeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorința, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obținute. Alteori, acestea nu au putut fi obținute ca urmare a refuzului referenților de specialitate (motivat pe marea responsabilitate juridică pe care o implică, pe lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legiști nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorința de a nu emite doar „opinii”, ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi.

Se dorește din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală

4. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și ale celui de procedură civilă, organul de justiție poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obținerea unor puncte de vedere (declarații de martor-expert) din partea unor profesioniști în specialitatea medicală specifică unui anume caz.

5. Înțelegem faptul că se dorește din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală de paradigmă legislativă, mult mai largă, inclusiv decriminalizarea penală a actului medical cu statut de impunitate a corpului medical. Rețeaua de Medicină Legală susține această atitudine pentru greșelile medicale produse din culpă și își manifestă întreaga disponibilitate de a ajuta la găsirea celor mai bune căi de a rezolva aceste probleme, având în vedere atât binele pacienților, cât și al medicilor.

Ca atare, în acord și cu demersurile anterioare ale rețelei de Medicină Legală – numeroase, dar, cum cu stupoare și neplăcută surprindere am constatat, ignorate de către Colegiul Medicilor din România – ne reiterăm disponibilitatea de a readuce colaborarea celor două instituții la un nivel de eficiență și funcționalitate, benefice actului de justiție și justițiabililor, se arată în comunicatul emis de csml.ro.