Alex Mihai Stoenescu: Brătianu a influențat decizia României de a-și păstra neutralitatea. Evenimentul istoric. Video

Sursa foto: Arhiva companiei

În ediția de vineri, 2 august, a podcastului „Evenimentul istoric”, difuzat pe canalul Youtube Hai ROMÂNIA, istoricul Alex Mihai Stoenescu a prezentat culisele Consiliului de Coroană în care s-a hotărât ca România să-și păstreze neutralitatea și să nu intre în Primul Război Mondial alături de Germania și Austro-Ungaria. Decizia a fost influențată de o manevră politică magistrală a lui Ion I.C. Brătianu.

Pe 21 iulie 1914, în cadrul Consiliului de Coroană convocat de Carol I, Ion I.C. Brătianu a pledat pentru ca România să nu intre în război alături de Germania și Austro-Ungaria. Poziția sa a fost combătută de către președintele Partidului Conservator, Petre Carp. Acesta a susținut ralierea țării la Tripla Alianță formată de cele două mari puteri cu Italia.

Carp a invocat drept argument înțelegerile secrete semnate de România cu Austro-Ungaria. Acestea prevedeau acordarea de sprijin militar în cazul unui conflict militar a explicat istoricul Alex Mihai Stoenescu. Șeful Partidului Conservator a mizat totodată și pe susținerea lui Carol I. Regle înclina să se alăture Germaniei.

Argumentele prezentate de Carp și de susținătorii săi au fost puternice. Carol ezita, iar bună parte din ce prezenți la Consiliul de Coroană erau de acord să suțină Tripla alianță.

Generalul care a vrut să-l dea jos pe Ceaușescu. Iliescu s-a retras primul, Măgureanu l-a trădat

Cum poți atinge independența financiară. „Pensionare” anticipată prin metode simple

Intervenția lui Brătianu

Ion I.C. Brătianu a intervenit, explicând că poporul nu își dorește să fie cu niciuna din părțile implicate în conflict.

„La un moment dat, Brătianu a luat cuvântul. Și a spus câteva lucruri importante. «Sentimentul public este aproape în unanimitate împotriva războiului, în general». Aici este abilitatea politică a lui Brătianu, care spune că poporul este împotriva războiului. Nu are importanță cu cine, nu are chef de război împotriva oricui. (...) «Soarta românilor de peste munți, idealul național al românismului sunt chestiuni pe care niciun guvern român nu le poate nesocoti.» Brătianu declara că nu putem fi aliați cu Austro-Ungaria atât timp cât Transilvania este acolo, iar noi voiam să o eliberăm”, a explicat Alex Mihai Stoenescu în cadrul podcastului „Evenimentul istoric”.

Un al doilea argument invocat de Brătianu a fost că: „nu se poate face un război în vremurile de azi, când acest război nu este aprobat de conștiința națională.”

În virtutea acestor argumente, fruntașul liberal a cerut ca România să rămână neutră. Mai mult, Brătianu a susținut că și Italia ar fi urmat să adopte aceeași poziție.

O lovitură de teatru

Discursul lui Brătianu a fost atacat prompt de Carp. Acesta a argumentat că poporul nu poate fi invocat în luarea unei asmenea decizii. Hotărârea trebuie luată de oamenii politici de la conducerea țării și de rege.

În acest moment critic, a avut loc un eveniment cu o semnificație deosebită, care a influențat decisiv luarea hotărârii. Alex Mihai Stoenescu susține că acesta ar fi putut fi regizat chiar de Brătianu.

„Din toate informațiile pe care le-am cules se pare că a fost o manevră super-inteligentă făcută de Brătianu. Am să vă citez: «Pe când dialogul era mai înflăcărat, ușa se deschise și apare un lacheu, cu o telegramă pe o tavă de argint. O remite lui Brătianu, care o deschide grabnic. Ea conținea știrea oficială că Italia s-a declarat neutră.» Ceea ce a fost o adevărată lovitură de teatru”, a punctat istoricul.

Anunțul avea o greutate deosebită pentru că Italia făcea parte din Tripla Alianță, alături de Germania și Austro-Ungaria. „Italia declarase neutralitatea cu un anumit argument. (...) Eu susțin că este posibil să fi fost posibilă o manevră. Adică Brătianu să fii cunoscut decizia Italiei dinainte să intre în ședința Consiliului de Coroană”, precizează Stoenescu.

Argumentul său se bazează pe faptul că Brătianu a făcut cunoscut motivul invocat de Italia pentru păstrarea neutralității, înainte ca acesta să devină public în România. Astfel, guvernul de la Roma a invocat o clauză din tratatul semnat cu Austro-Ungaria. Aceasta prevedea faptul că acordarea sprijinului militar trebuia acordat în cazul în care era atacată. Ori, declanșarea Primului Război Mondial s-a produs datorită faptului că Austro-Ungaria a atacat Serbia. Ca urmare a asasinării arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo, pe 28 iunie 1914.

Faptul că România semnase un acord similar, cu aceleași clauze, a fost portița de scăpare pe care Brătianu a speculat-o magistral. Iar hotărârea a fost păstrarea neutralității.

Înregistrarea integrală a ediției de vineri, 2 august, a podcastului „Evenimentul istoric” poate fi vizionată aici.