Mult-așteptatul concert al trupei Coldplay în București a avut un debut neașteptat, cu huiduieli la adresa unui cântăreț de manele, care a fost invitat de Chris Martin pe scenă. Reacțiile publicului au stârnit mii de comentarii în online, dar au adus țara noastră și în atenția presei internaționale. Mari publicații cum ar fi The Independent sau Euronews au dezbătut întâmplarea care a avut loc în prima seară a concertului de pe Arena Națională.

Ce scrie presa străină despre Babasha

Babasha, cântărețul de manele huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul și sugerând că reacția publicului ar putea relansa „dezbaterea despre rasism din România”.

Celebra publicație The Independent relatează că Babasha, cântărețul de manele invitat de Coldplay, a fost huiduit pentru interpretarea manelelor în timpul concertului trupei, care a avut loc miercuri la Arena Națională în cadrul turneului mondial din 2024.

Articolul include videoclipuri postate pe platforma de socializare X, în care Babasha apare pe scenă cântând în timp ce un cor puternic de huiduieli se aude din mulțime, iar alți fani sunt surprinși urcând scările stadionului pentru a pleca. În același timp, solistul Chris Martin a continuat să-l susțină pe Babasha și să cânte alături de el.

Apariția lui Babasha la cel de-al doilea concert de joi a fost însă diametral opusă. Cu toate astea, The Independent menționează că manelele sunt un gen controversat în România, din cauza versurilor lor uneori vulgare și misogine.

„Huduielile la adresa cântărețului rom la spectacolul Coldplay din București reaprind dezbaterea despre rasism din România”

O altă publicație care a relatat incidentul de la concert a fost și Euronews, care scrie că „huduielile la adresa cântărețului rom la spectacolul Coldplay din București reaprind dezbaterea despre rasism din România”, și că „genul muzical vechi de secole stârnește fantome de rasism”.

Publicația menționează că manelele combină muzica populară cu elemente moderne electronice și le compară cu genuri precum turbofolk în Serbia, skiladiko în Grecia sau chalga în Bulgaria. Se subliniază că, spre deosebire de turbofolk care a devenit popular abia în anii '90, manelele - interpretate în mare parte de artiști romi - au o istorie mult mai veche și sunt profund înrădăcinate în tradițiile comunității de romi. Manelele clasice datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind aduse în România de către romi din Istanbul.

Euronews menționează că există critici care continuă să ridiculizeze acest gen muzical în zilele noastre, din cauza limbajului său și a versurilor considerate banale. De asemenea, se precizează că unele orașe din România au luat măsuri drastice împotriva manelelor în spațiile publice. În martie 2010, de exemplu, primăria municipiului Cluj a interzis taximetriștilor să asculte acest gen muzical în timpul serviciului, iar aceeași regulă a fost aplicată și la Galați pentru operatorii de transport public în mai același an.

Manelele și rasismul, în atenția publicațiilor străine

Experții ar explica rezistența față de manele cu aceleași motive care au fost în spatele respingerii rap-ului sau reggaeton-ului - genuri muzicale acum considerate mainstream, dar inițial lansate de grupuri defavorizate.

„Respingerea persistentă a manelelor face parte din sentimentele rasiste larg răspândite față de romi”, afirmă publicația.

„România este singura țară din Europa care a tratat romii ca pe niște sclavi. Există o istorie de 500 de ani de sclavie a romilor în România. Populația are această memorie istorică a romilor ca fiind mai prejos decât oamenii sau mai puțin decât cetățenii”, a declarat pentru Euronews, Željko Jovanović, unul dintre cei mai importanți activiști europeni pentru drepturile romilor și președinte al Fundației Romilor din Europa.

Jovanović a declarat că secole de sentimente negative și lipsă de voință politică pentru schimbare au dus la faptul că retorica anti-romă a devenit o tactică ușoară pentru politicieni de a stârni furia publicului și de a câștiga sprijin politic. El a mai menționat și inițiativele de redenumire a romilor în acest context.

„Au fost câteva cazuri în România de inițiative politice de redenumire a romilor, pentru că românii erau supărați că comunitatea de romi și România sunt adesea confundate în străinătate. Așa că au vrut să schimbe denumirea oficială a romilor într-un termen derogatoriu din punct de vedere istoric”, afirmă activistul, menționând și despre problema șomajului și nivelului de trai al romilor.

„Dacă te uiți la istoria unor situații similare de pe tot globul, primul lucru de recunoscut este că aceasta este o bătălie lungă. În al doilea rând, este nevoie de organizare politică și putere politică în rândul romilor”, a adăugat Jovanović.

Presa străină mai notează că unii artiști din România au venit în apărarea lui Babasha și că în cea de-a doua seară a concertului, reacția publicului nu a mai fost la fel de ostilă.