În perioada cuprinsă între 1866 și 1947, data de 10 Mai a fost marcată nu doar ca Ziua Regalității și a Independenței, ci și ca Ziua Națională a României, o sărbătoare ce aducea bucurie în inimile românilor.

La parada militară organizată în fiecare 10 Mai, Regele și Regina conduceau procesiunea, iar românii participau într-un număr impresionant, exprimându-și respectul față de patrie și suveran.

10 Mai, Ziua Regalității

În istoria României, data de 10 Mai are o semnificație deosebită. În 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul ca domnitor. În 1877 Vodă Carol a proclamat Independența țării, după secole de dominație otomană, iar în 1881, domnitorul Carol I a fost încoronat ca prim rege al noului Regat al României.

După abdicarea regelui Mihai I și înlăturarea monarhiei constituționale la 30 decembrie 1947, a urmat o perioadă în care toate simbolurile României Regale au fost înlăturate.

Semnificația zilei de 10 Mai ca Zi a Regalității a fost complet abolită, iar legătura cu proclamarea Independenței a fost pierdută. Odată cu instaurarea regimului comunist, ziua de 23 august a devenit Ziua Națională a României.

În 2015, proiectul legislativ inițiat de senatorul PNL Puiu Hașotti pentru instituirea zilei de 10 Mai ca sărbătoare națională a fost adoptat de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz.

Legea nr. 103/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 18 mai 2015, marcând oficializarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare națională în România.

Anul 1866

Data de 10 mai este marcată în istoria României începând cu sosirea în țară a prințului Carol de Hohenzollern.

Acesta fusese desemnat, prin plebiscit, în data de 2 aprilie 1866, ca domnitor, după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza de la domnie, eveniment care a avut loc la data de 11 februarie în același an.

În acea perioadă, a izbucnit un grav conflict între Prusia, țara natală a prințului Carol, și Imperiul Habsburgic. Fiind în pericol, Carol a călătorit sub o identitate falsă, folosind numele Karl Hettingen, până la Turnu Severin.

Însoțit de I.C. Brătianu, a continuat călătoria cu trăsura prin orașele Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, parcurgând vechiul drum al țării, ulterior numit „Drumul lui Carol”.

În ziua de 10 mai 1866, Carol a intrat în București și a fost întâmpinat cu aclamații de către mulțimi entuziaste. A fost escortat până în Dealul Mitropoliei, unde și-a rostit jurământul în limba franceză.

„Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”.

Ziua de 10 Mai în 1977

În aprilie 1877, izbucnirea Războiului Ruso-Turc a oferit oportunitatea ideală pentru România, care se afla sub suzeranitate otomană, să-și câștige independența.

Implicarea țării noastre, confirmată prin actele adoptate de Adunarea Deputaților și de Senat în zilele de 29 și 30 aprilie 1877, a avut un rol crucial în conflict și în stabilirea învingătorilor.

La 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

Pe 10 mai, a doua zi, independența a fost proclamată din nou, dar de această dată de către Camerele reunite, iar declarația a fost ulterior promulgată de domnitorul Carol.

În plus, guvernul român a decis încetarea plății tributului de 914.000 de lei, suma fiind redirecționată către bugetul armatei.

În 1881, România a fost transformată în regat

Pe data de 14 martie/26 martie 1881, camerele reunite ale Parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Proclamarea independenței în 1877, recunoscută și de marile puteri, a deschis calea pentru transformarea statului român în regat.

Pe data de 10 mai, în același loc de pe dealul Mitropoliei unde cu 15 ani în urmă depusese jurământul ca domnitor, Carol I și-a așezat pe cap coroana de Rege al României, confecționată din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului din 1877.

În aceeași ceremonie, soția sa, Elisabeta, a fost încoronată ca Regină.

Prin urmare, pe 10 mai 1881, Regatul României și Familia Regală erau oficial înființate, iar Carol I devenea primul rege al României și primul monarh al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, potrivit ziarulunirea.ro.