Gara Regală Curtea de Argeș este una dintre cele mai frumoase gări din România. Clădirea va fi reabilitată după mai bine de trei decenii în care a fost lăsată în paragină.

Gara Regală Curtea de Argeș a fost construită la sfârșitul secolului XIX și este monument istoric

Construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, gara Regală Curtea de Argeș este de mai mulți ani într-o stare avansată de degradare. Acum, după mai bine de trei decenii, clădirea va fi reabilitată, după ce primarul municipiului Curtea de Argeș a semnat Autorizația de Construire. Proiectul tehnic este finalizat, iar lucrările pot începe cât mai curând:

„Gara din orașul nostru, monument istoric, este o adevărată bijuterie arhitectonică. Avea mare nevoie de reparații. Am făcut, de-a lungul anilor, și noi, ca Primărie, numeroase demersuri pentru a fi reabilitată, dar gara este a SNCFR, nu este a noastră. Important este că acum lucrările pot începe. La finalul reabilitării Gara va arăta exact ca atunci când a fost construită. Turiștii vor avea încă un obiectiv important de vizitat la Curtea de Argeș”, a declarat Constantin Panțurescu, primar al orașului.

Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 8,74 milioane de lei fără TVA. Investiția ar trebui să fie gata până pe 30 aprilie 2026.

În 2017, la înmormântarea Regelui Mihai I, autoritățile promiteau că proiectul de reabilitare va demara în 2018

Autoritățile centrale și locale promiteau că proiectul de reabilitare a Gării Regale Curtea de Argeș va demara în 2018. Cu toate acestea, abia după mai bine de cinci ani, CFR Infrastructură, prin sucursala Craiova, a lansat licitația pentru reabilitarea gării.

Contractul, în valoare de 8,7 milioane lei, fără TVA, a fost semnat în martie 2023:

„La ora actuală, proiectul tehnic pentru reparații, restaurare și reabilitare a clădirii de călători, precum și documentațiile necesare în vederea obținerii avizelor și acordurilor solicitate în noul Certificat de Urbanism, sunt finalizate. Au fost depuse documentațiile pentru obținerea Acordului de Mediu, Avizului de Securitate la incendiu și Avizului Ministerului Culturii, obținându-se până în prezent Avizul de Mediu (clasarea notificării). După obținerea Avizului de Securitate la incendiu și a Avizului Ministerului Culturii se va depune documentația necesară obținerii Autorizației de construire”, au declarat atunci reprezentanții CFR.

Construcţia gării s-a încheiat în mai puţin de un an

Gara din Curtea de Argeș a fost dată în folosință în același timp cu linia de cale ferată Pitești-Curtea de Argeș, în 1898. Costurile de construcţie s-au ridicat la acea vreme la 7,8 milioane lei aur.

Până să înceapă lucrările de reabilitare, gara s-a aflat într-o stare avansată de degradare. Pe lângă pereții scorojiți și ploaia care intra în interiorul clădirii, nici ceasul Paul Garnier, similar cu ceasul din gara centrală din Paris, nu mai funcționează. La înmormântarea din 2017 a regelui Mihai, ultimul monarh al României, autoritățile au ascuns starea în care se afla gara.

Curtea de Argeș, orașul care găzduiește rămășițele foștilor monarhi ai României, a fost prima capitală a Țării Românești. Păstrează, de asemenea, cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul României.

După ce a avut loc mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, orașul și-a pierdut din importanță. După secole, în perioada interbelică, catedrala Mănăstirii Curtea de Argeș a fost declarată necropolă regală, revenind astfel în atenția românilor.

Având un design unic, Gara Regală din Curtea de Argeş a reușit să își păstreze aproape perfect fiecare detaliu.

Gara din Curtea de Argeș, o adevărată bijuterie arhitecturală

Gara Regală din Curtea de Argeș îmbină elemente din trei stiluri arhitecturale diferite, printre care cel romanic, bizantin și clasic românesc. A fost construită la ordinul regelui Carol I, proiectarea acesteia fiind făcută după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy. Anterior, el restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş.

A fost inaugurată la data de 27 noiembrie 1898. Tot atunci a fost inaugurată și linia Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri. Chiar dacă i-a fost construită și o „gară geamănă” în Comănești, gara Curtea de Argeș se deosebește prin ancadramentele ușilor și ferestrelor. Are, de asemenea, decorații exterioare realizate cu brâuri de ceramică smălțuită.

Simbolul gării a fost pentru multă vreme candelabrul din sala centrală, aflat în prezent într-un depozit al Regionalei CFR Craiova.

Toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul

Supranumele de „gara regală” l-a primit pentru că toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul. În anul 1885 s-a votat în Parlamentul României o lege prin care Guvernul era autorizat să construiască nouă linii de cale ferată. Printre ele s-a aflat şi linia Piteşti-Curtea de Argeş, la iniţiativa regelui Carol I.

Carol I venea des la Curtea de Argeş, iar din acest motiv regele s-a hotărât să facă din mânăstire un loc de veci pentru familia sa.

Gara a înlesnit și deplasarea membrilor familiei regale la mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab.