Radu Mazăre rămâne în închisoare. Judecătorii i-au respins cererea de liberare condiționată
- Bianca Ion
- 17 aprilie 2024, 15:15
Update. Cererea lui Radu Mazăre de liberare condiţionată a fost respinsă, miercuri, de Judecătoria Sectorului 4, dar decizia magistraţilor nu este definitivă. În cazul în care această hotărâre nu se va schimba la instanţa superioară, Radu Mazăre mai poate formula o nouă cerere de liberare condiţionată peste nouă luni.
Știrea inițială
Radu Mazăre așteaptă miercuri, 17 aprilie, decizia judecătoriei sectorului 4 din Capitală, după ce acesta a solicitat eliberarea condiționată.
Radu Mazăre află astăzi dacă scapă de închisoare
Judecătoria Sectorului 4 urmează să decidă miercuri dacă va aproba cererea de eliberare condiționată formulată de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre. Primul termen în acest dosar a avut loc pe 19 martie, iar pe 9 aprilie pronunțarea a fost amânată pentru 17 aprilie.
Aceasta este prima încercare a fostului edil de a scăpa de închisoare, după ce a executat două treimi din pedeapsa primită.
Radu Mazăre are de executat nouă ani de închisoare
Radu Mazăre a primit o sentință de 9 ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive. Fostul primar al Constanței a fost condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri și la cinci ani de închisoare în dosarul Polaris.
Radu Mazăre a fost adus în fața justiției în dosarul Polaris la data de 10 decembrie 2015. În acest dosat a fost acuzat de trei infracțiuni: luare de mită, abuz în serviciu și conflict de interese.
Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Radu Mazăre ar fi primit suma de opt milioane de euro și peste opt milioane de lei de la reprezentanții unor firme în schimbul facilitării emiterii unor documente și pentru a ajuta la obținerea unor contracte prin licitație sau pentru încheierea de contracte.
Acuzații DNA și în dosarul Retrocedărilor
În Dosarul Retrocedărilor Ilegale, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat definitiv în februarie 2019 la 9 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat. Alături de el au fost condamnați alți 31 de inculpați, inclusiv funcționari publici, oameni de afaceri, notari și evaluatori.
Procurorii DNA susțieau la acea vreme că patrimoniul public al orașului Constanța a fost devalizat de mari suprafețe de terenuri, estimate la 30 de hectare, pe malul Mării Negre. În acest dosar, Cristi Borcea a primit și el cinci ani de închisoare cu executare.
„Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (...) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi”, au precizat procurorii DNA.