Parlamentul European și Consiliul European sunt pe cale să aducă schimbări semnificative în condițiile de muncă pentru lucrătorii care-și desfășoară activitatea pe platforme digitale, printr-o nouă directivă.

Această inițiativă fără precedent vizează protejarea drepturilor lucrătorilor din „economia gig” și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru acestea.

Munca pe platforme digitale, reglementată de UE

Obiectivul acestei inițiative din partea Parlamentului European este să instituie un cadru legal care să garanteze condiții de muncă echitabile pentru lucrătorii din platformele digitale. În propunerea de directivă, se regăsesc următoarele puncte și principii cheie:

• definirea conceptului de lucrător pe platforme digitale: astfel, ar urma să se clarifice dacă lucrătorii pe platforme ar trebui să fie clasificați ca angajați sau ca lucrători independenți;
• condiții de muncă și dreptul la o remunerație corectă: directiva ar urma să definească timpul de muncă pentru lucrătorii pe platforme digitale și să implementeze un sistem de remunerare echitabil;
• acces la protecție socială: lucrătorii pe platforme vor avea acces la schemele de protecție socială, indiferent dacă sunt clasificați ca angajați sau lucrători independenți;
• dreptul de negociere colectivă: propunerea urmărește să consolideze dreptul lucrătorilor pe platforme digitale de a forma sau de a se alătura sindicatelor.

În luna decembrie a anului trecut, erau cel puțin 5,5 milioane de persoane care desfășoară activități prin intermediul platformelor digitale de muncă pot fi greșit etichetate ca fiind lucrători independenți (cunoscuți sub denumirea de falși lucrători independenți) și nu beneficiază de drepturile importante în domeniul muncii și protecției sociale.

La fel ca orice directivă europeană, după adoptare, autoritățile române ar trebui să o integreze în legislația națională în decurs de doi ani.

Condițiile de muncă vor fi substanțial îmbunătățite

Astfel, implementarea directivei ar trebui să aducă o serie de beneficii practice pentru lucrători: să consolideze securitatea locurilor de muncă sau activităților independente, să îmbunătățească condițiile de muncă, să clarifice relațiile de muncă și să ofere predictibilitate în modul în care aceste platforme digitale operează și interacționează cu lucrătorii lor în România.

De asemenea, aceasta ar trebui să creeze un cadru pentru eficientizarea procesului de colectare a obligațiilor fiscale. Prin simplificarea și clarificarea procedurilor de raportare și plată a taxelor, se poate ajunge la o creștere a conformării fiscale.

„Dintr-un anumit punct de vedere, o astfel de directivă ar putea aduce un câștig de tip win – win. În primul rând, chiar pentru lucrătorii care își câștigă astfel existența și, în al doilea rând, pentru autoritățile care urmăresc colectarea de taxe cât mai consistentă și facilă.

Extrapolând, am putea aduce în discuție un potențial câștig și pentru o a treia categorie de actori (deși mai greu cuantificabil). Însă chiar și idealistic vorbind, prin crearea unui mediu de lucru stabil, predictibil și echitabil, se poate aduce un plus de valoare în calitatea serviciilor digitale prestate/ oferite.

Astfel, indirect, ar crește și satisfacția consumatorului final (adică al nostru, al tuturor celor care suntem beneficiari/ utilizatori de servicii prin platforme digitale)”, punctează specialiștii EY România, potrivit Adevărul.

Noi reguli de funcționare pentru platforme digitale

Normele noi interzic platformelor să proceseze anumite categorii de date personale, cum ar fi convingerile personale, corespondența privată cu colegii sau informațiile despre absențele de la locul de muncă al lucrătorilor.

De asemenea, directiva introduce norme mai stricte pentru protecția datelor în ceea ce privește munca pe platformele online.

Printre altele, platformele vor fi obligate să furnizeze informații despre lucrătorii independenți autorităților naționale competente și reprezentanților lucrătorilor din platformele digitale, cum ar fi sindicatele.

Conform noii legi, aceste platforme digitale nu vor putea să evite respectarea normelor prin intermediari. Adică atunci când lucrătorii au o relație contractuală directă cu o altă entitate în afara platformei digitale relevante.

Statele membre vor trebui să garanteze că lucrătorii care lucrează pe o platformă prin intermediari beneficiază de aceeași protecție ca și cei care au o relație contractuală directă.