În Țările de Jos se profilează un guvern de „tehnicieni” susținut de o majoritate care include extrema dreaptă. După luni de negocieri, liderul populist Geert Wilders, al cărui partid a ocupat primul loc la alegerile legislative din noiembrie 2023, a renunțat la postul de prim-ministru.

În ciuda câștigării alegerilor din noiembrie 2023, liderul de extremă dreaptă Geert Wilders nu va fi prim-ministru al Țărilor de Jos. Rupând tradiția olandeză veche de patruzeci de ani, potrivit căreia liderul partidului câștigător se mută la Torentje - sediul guvernului de la Haga, liderul Partidului pentru Libertate (PVV) a anunțat miercuri 13 martie faptul că nu va candida la postul de prim-ministru.

Cine va face guvernul în Țările de Jos

În schimb, cele trei partide cu care negociază de săptămâni întregi formarea unei coaliții au convinet să continue discuțiile care ar trebui să conducă acum la o alianță a PVV cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, liberal), Noul Contract Social (NSC, centru dreapta) și Mișcarea Fermieri-Cetățeni (BBB).

Spunând că dragostea lui „pentru țară și alegători” este mai importantă decât o poziție politică, Wilders a spus că ar putea conduce guvernul doar dacă are sprijinul unanim al celor trei parteneri ai săi. Totuși, deși este susținut de Caroline van der Plas, liderul partidului agrar, nu a fost susținut și de Dilan Yesilgöz-Zegerius, ministrul justiției demisionat, care conduce negocierile pentru VVD, sau de Pieter Omtzigt, șeful NSC. Joi dimineață, el a descris situația ca fiind „nedreaptă din punct de vedere constituțional”, dar și-a confirmat decizia.

Mark Rutte, premierul demisionar, a părut să-și avertizeze partidul în weekendul 9-10 martie, scriind un mesaj lui Wilders pe care l-a numit „dragă Geert”. Liderul liberal îl critica de fapt pe Wilders pentru atacurile la adresa lui Femke Halsema, primarul din Amsterdam, un ecologist acuzat că a autorizat demonstrații pro-palestiniene cu ocazia inaugurării unui Muzeu al Holocaustului. „Prin acest avertisment deghizat, Rutte transmite partidului său: nu vă implicați alături de acest om și, cu siguranță, nu dacă devine prim-ministru”, observa miercuri un editorialist pentru cotidianul NRC.

Liberalii și centriștii, blocați

Liberalii și centriștii au fost, în realitate, blocați: nu puteau risca să vadă în fruntea guvernului un populist anti-islam. Dar, în același timp, nu puteau întrerupe negocierile tumultuoase fără a risca o revenire la urne care, fără îndoială, s-ar fi soldat cu o altă victorie a PVV, chiar mai clară decât cea din noiembrie, când formațiunea a câștigat 37 de locuri din 150 în Parlament.

În cele din urmă, a fost imposibil ca Yesilgöz-Zegerius să se alieze cu stânga socialistă și ecologistă condusă de fostul comisar european Frans Timmermans, singura alternativă posibilă la o alianță cu extrema dreaptă.

Kim Putters, „informatorul” care a condus a doua rundă de discuții după ce prima a eșuat în februarie, urma să își prezinte raportul joi. Totuși, de marți, el a indicat că s-au făcut progrese, în special în ceea ce privește ideea unui guvern „extraparlamentar” apărat de domnul Omtzigt. El și-a convins pe cei trei potențiali aliați ai săi să continue să stea în Parlament în timp ce o echipă ministerială de „tehnicieni” sau „experți”, eventual afiliată altor partide, va fi formată și va fi însărcinată cu transpunerea propunerii în acțiune.

Imigrația și problema bugetară

Formula, testată pentru prima dată în 1973, ridică deja multe întrebări, chiar dacă cei patru lideri mai trebuie să lucreze la elaborarea programului lor. Șeful guvernului va trebui să aibă o personalitate suficient de puternică pentru a conduce o echipă fără precedent și suficient de flexibilă pentru a se supune directivelor care îi vor fi adresate din Parlament. Un nume a fost deja înaintat pentru această funcție: cel al lui Johan Remkes, 72 de ani, fost primar al orașului Haga și fost vicepremier liberal. Oficiali ai Partidului Creștin Democrat (CDA), unul dintre marii perdanți ai alegerilor recente, au fost, de asemenea, abordați.

Cele patru partide care vor forma viitoarea coaliție vor trebui mai întâi să negocieze un program. Două puncte cheie vor primi o atenție deosebită: imigrația și problema bugetară. Wilders declară că a lăsat deoparte cele mai extreme propuneri, cum ar fi interzicerea Coranului și închiderea moscheilor, dar, susținut de BBB, intenționează să închidă granițele țării, chiar și pentru refugiați, și să limiteze numărul de studenți străini.

Liberalii și centriștii din Țările de Jos susțin o reducere drastică a imigrației

Liberalii și centriștii susțin o reducere drastică a imigrației, dar fără îndoială vor fi supuși presiunilor din partea marilor companii care subliniază necesitatea urgentă de a promova eliberarea autorizațiilor de muncă pentru străini pentru a compensa deficitul flagrant de muncitori. -muncă în diverse sectoare. .

Doamna Yesilgöz-Zegerius și domnul Omtzigt intenționează, de asemenea, să revină la rigoarea bugetară – atât pentru țara lor, cât și pentru partenerii lor europeni – în timp ce cei doi parteneri ai lor au elaborat un discurs cu puternice conotații sociale, evocând o creștere a diverselor ajutoare, finalul de reduceri ale bugetului de sănătate și scăderea vârstei de pensionare.

Clima și problemele de mediu sunt alte domenii de divergență între cele patru părți, precum posibila ieșire a Olandei din Uniunea Europeană – domnul Wilders a susținut un referendum pe această temă – sau relațiile cu Rusia. Domnul Wilders este și un admirator al premierului maghiar Viktor Orban, pe care liberalii VVD, precum domnul Rutte, nu au ezitat niciodată să-l critice.

(Autor: Jean-Pierre Stroobants, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)