PPE se reunește la București. La congres vor participa peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, printre care și Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, șefi de state și de guverne, președinții de partide din partea PPE, dar și comisarii europeni care fac parte din familia politică a popularilor europeni.

PPE, cea mai mare familie politică europeană, se reunește la bucurești în perioada  6 şi 7 martie, la Romexpo. La Congres participă toţi şefii de state şi de guverne şi preşedinţii de partide din partea PPE, alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi toţi comisarii europeni care fac parte din  PPE.

Cei 11 şefi de stat şi de guvern din UE care vor lua cuvântul la congres sunt preşedintele României, Klaus Iohannis, premierul finlandez Petteri Orpo, premierul luxemburghez Luc Frieden, premierul suedez Ulf Kristersson, premierul cipriot Nikos Christodoulides, cancelarul austriac Karl Nehammer, premierul irlandez Leo Varadkar, premierul croat Andrej Plenkovic, premierul polonez Donald Tusk, premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi şefa guvernului lituanian, Ingrida Šimonyte.

La eveniment participă şi lideri europeni din afara UE, membri ai PPE, cum ar fi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, sau preşedinta Elveţiei, Viola Amherd.

Congresul PPE. Decizii importante, luate la București

Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, cele mai importante decizii care vor fi luate în cadrul evenimentului, sunt: oficializarea candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene; adoptarea Manifestului Partidului Popular European pentru alegerile europene din iunie 2024, document ce defineşte obiectivele şi planurile de acţiune ale PPE pentru următorii cinci ani; precum şi adoptarea strategiei PPE pentru amintitele alegeri.

Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este singura care s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului PPE la preşedinţia executivului UE.

Preşedintele PPE, Manfred Weber, a primit o scrisoare de nominalizare a Ursulei von der Leyen din partea partidului german Christlich Demokratische Union. Susţinerea necesară din partea a două partide membre PPE a fost asigurată de Platforma Obywatelska din Polonia şi Nea Demokratia din Grecia, care au semnat o scrisoare comună în acest sens. Niciun alt candidat nu a fost nominalizat.

Conform procedurii interne, nominalizarea depusă este evaluată de Adunarea politică a PPE pe 5 martie şi, după validare, este supusă votului la Congresul PPE de la Bucureşti, la 7 martie.

Candidatura Ursulei von der Leyen la un nou mandat

La 21 februarie, liderul PPE, Manfred Weber, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă de la Parlamentul European că formaţiunea paneuropeană va susţine candidatura Ursulei von der Leyen la un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.

La momentul lansării candidaturii, Ursula von der Leyen a menţionat lupta împotriva consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus şi promovarea investiţiilor într-o industrie curată şi digitală drept două dintre succesele primului său mandat. "Am orientat Europa către viitor şi către sarcinile viitorului", a spus ea.

"Cel mai important lucru sunt democraţia, statul de drept pe care îl apărăm şi pacea pe care o avem împreună", a mai declarat Von der Leyen cu altă ocazie, de asemenea în februarie.

Ea a spus că în campania electorală le va transmite clar preşedintelui rus Vladimir Putin şi partidelor de extremă dreapta din Europa că "democraţia din Europa le va sta în cale". "Ei vor să o distrugă, vor să distrugă Europa şi de aceea este atât de important ca oamenii să contribuie la asigurarea păstrării Europei lor", a subliniat ea.

Prima femeie care conduce Comisia Europeană

Ursula von der Leyen a devenit prima femeie care conduce Comisia Europeană când a fost aleasă în funcţie în 2019. Mandatul său la conducerea Comisiei Europene a fost marcat de războiul din Ucraina - în care UE a oferit ajutor militar letal pentru prima dată în istoria sa - şi de pandemia de COVID-19.

În privinţa Documentului-Manifest al PPE, valorile pe care se axează sunt securitatea, siguranţa, readucerea păcii în Europa şi promovarea democraţiei europene.

Pentru atingerea şi consolidarea acestor deziderate, documentul subliniază nevoia unei politici de apărare corespunzătoare şi a revitalizării capacităţii europene de apărare. O apărare solidă garantează domnia legii, respectarea libertăţilor cetăţeneşti şi a principiilor democraţiei.

În acest sens, la 5 martie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a declarat că liderii europeni trebuie să facă tot ce este posibil pentru a păstra pacea "măcar în interiorul UE". "Nu putem garanta pacea în Europa, pentru că avem războiul din Ucraina, dar trebuie să păstrăm pacea măcar în interiorul UE. Pentru a realiza acest lucru avem nevoie de lideri europeni, trebuie să protejăm banii plătitorilor de taxe, trebuie să facem inovare comună în domeniul militar, trebuie să fim atât de puternici încât Putin să nici nu se gândească să ne atace", a spus Manfred Weber.

Siguranţa şi stabilitatea sociale presupun atât existenţa unei industrii de apărare puternice, cât şi o economie funcţională, durabilă şi prosperă. Astfel, documentul se referă şi la economia socială, circulară, la beneficiile parteneriatelor win-win, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, încurajarea inovaţiilor pe piaţa de afaceri, precum şi scurtarea etapelor pe care întreprinzătorii le parcurg în procesul de trecere de la concept la realitate.

Discuții despre fermieri

Sprijinirea activităţii fermierilor europeni şi creşterea nivelului de trai în zonele rurale sunt, de asemenea, priorităţi avute în vedere de manifestul PPE. Totodată, se urmăreşte ajutarea Ucrainei în privinţa exportului de produselor agricole, dar fără afectarea pieţei agricole europene.

Tranziţia verde şi ţintele de mediu sunt, de asemenea, puncte importante pe agenda popularilor europeni.

Protejarea familiilor şi comunităţilor sunt esenţiale pentru politica PPE a următorilor cinci ani. PPE propune, în acest sens, o grijă sporită faţă de familiile cu nevoi speciale, de cele monoparentale şi de familiile aflate în pragul sărăciei.

La rândul său, deputata UDMR Biro Rozalia, care este şi preşedinta organizaţiei de femei a PPE - EPPWomen, a vorbit, la 29 februarie, despre adoptarea în cadrul Congresului PPE de la Bucureşti a cinci rezoluţii: una pentru alte măsuri de sancţionare a Rusiei; o alta privind politica şi priorităţile de apărare ale PPE; o rezoluţie privind mobilitatea rurală, competitivitatea actorilor din agricultură prin influenţarea evoluţiei demografice în mediul rural; planul european pentru victoria Ucrainei şi o rezoluţie referitoare la Albania.

Prima zi a Congresului PPE

Prima zi a Congresului PPE este deschisă prin discursuri de bun-venit rostite de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, precum şi preşedintele PPE, Manfred Weber. Va urma o dezbatere despre "vocea satelor, oraşelor şi regiunilor", continuată de discuţii de grup în stil Davos, concentrate pe trei teme: securitatea şi apărarea; solidaritatea între generaţii; economia şi locurile de muncă. Apoi, vor avea intervenţii şefi de stat şi de guvern europeni din afara UE, precum şi lideri de partide de opoziţie din afara UE, afiliate PPE.

Prima zi se încheie cu prezentarea şi votarea manifestului PPE pentru alegerile europene.

A doua zi a congresului, 7 martie, va fi dedicată alegerii candidatului principal al PPE la preşedinţia Comisiei Europene. În prima parte a zilei, vor avea intervenţii în sesiunea plenară lideri de partide de opoziţie din UE. Acestea vor fi urmate de o intervenţie a preşedintelui PPE, Manfred Weber, şi de un discurs al candidatei Ursula von der Leyen. Va urma votul secret pentru alegerea capului de listă al PPE pentru alegeri. Reuniunea va fi continuată apoi de intervenţii ale unor vicepremieri PPE din UE, urmate de intervenţiile şefilor de stat şi de guvern din UE.

Ziua se va încheia cu discursuri ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, urmate de anunţarea rezultatului votului şi de discursul de acceptare a candidaturii de către candidatul PPE pentru şefia CE.

Congresul este cel mai înalt organism decizional al PPE. Este cel mai important eveniment pentru partid şi are loc de obicei la fiecare trei ani.