În anul 2019, Parlamentul a votat numirea fostului europarlamentar Renate Weber în funcția de Avocat al Poporului. La acea vreme, Renate Weber îl înlocuia în funcție pe Victor Ciorbea, a cărui mandat se încheiase.

Renate Weber (n. 3 august 1955, Botoșani, România) este o juristă din România care, la alegerile pentru Parlamentul European din 2007, 2009 și 2014, a fost aleasă eurodeputat din partea PNL. La alegerile din 2019 nu a mai obținut un mandat de eurodeputat, partidul ALDE, pe lista căruia a candidat, nereușind să treacă pragul electoral necesar accederii în parlament.

Renate Weber s-a remarcat în societatea civilă pentru activitatea în domeniul apărării drepturilor omului

Înainte de a intra în politică, Renate Weber s-a remarcat în societatea civilă pentru activitatea în domeniul apărării drepturilor omului. În perioada 1998-2005 și, respectiv, 2006-2007, a ocupat funcția de Președinte a Fundației Soros România. În decembrie 2004 a devenit consiliera președintelui României pe afaceri constituționale și juridice, funcție din care a demisionat în decembrie 2005.

Este primul reprezentant al României căruia i s-a încredințat conducerea unei misiuni UE de observare a alegerilor (2008).

Renate Weber s-a născut la data de 3 august 1955 în orașul Botoșani. A absolvit în anul 1979 Facultatea de Drept a Universității din București. În anul 1994 este visiting scholar la Columbia University din New York, Centre for the Study of Human Rights. A urmat în paralel o serie de cursuri de drept la Facultatea de Drept, precum și cursuri de relații internaționale la Școala de Relații Publice Internaționale din cadrul aceleiași universități.

Renate Weber devine o militantă pentru drepturile omului, fiind și redactor-șef al Revistei Române de Drepturile Omului (1993-2004). De asemenea, face parte din numeroase organisme de protejare a drepturilor omului și anume: directoare executivă a Centrului pentru Drepturile Omului - București (1993-1998); co-președinte al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (1994-1999); vice-președinte al International Helsinki Federation for Human Rights - Viena (1994-1996); membră a International Service for Human Rights - Geneva (1995-2003); membră a International Council for Human Rights Policy - Geneva (1997-2004); directoarea Proiectului "The Status of Women's Rights in Central/Eastern European Countries and the Newly Independent States" al Federației Internaționale Helsinki pentru Drepturile Omului - Viena (1999-2000) etc.

În ianuarie 2000 a fost judecătoare ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg

Se implică în numeroase alte organizații non-profit de studii internaționale cum ar fi: membră a Consiliului de conducere a Centrului de Studii Internaționale - București (1996-2003); membră în Consiliul Director (1999-2004) și apoi Președinte executiv (iulie 2003-decembrie 2004) al Centrului de Resurse Juridice; membră în Consiliul de administrație al Centrului pentru Mediere și Securitate Comunitară din Iași (2001-2004); membră în Consiliul Director al Centrului Euroregional pentru Democrație din Timișoara (din anul 2000).

Începând din anul 1998, Renate Weber deține funcția de Președinte al Consiliului Național al Fundației pentru o Societate Deschisă din România.

În paralel cu activitatea de avocat și cu cea de militant pentru drepturile omului și protecția minorităților naționale, Renate Weber mai desfășoară și o activitate didactică ca lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA (1997-2003) și tot ca lector la Facultatea de Istorie a Universității București (2003-2004).

Renate Weber a deținut, în perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, funcția de consilier prezidențial pe probleme constituționale și legislative a Președintelui României, Traian Băsescu. La data de 30 decembrie 2005, Renate Weber demisionează din funcția de consilier prezidențial, din motive de sănătate.

Din ianuarie 2006, își deschide propriul cabinet de avocatură în cadrul Baroului București

În septembrie 2007, Renate Weber s-a înscris în PNL. Odată cu intrarea în politică, Renate Weber a demisionat din funcția de președinte a Consiliului Director al Fundației Soros România (fosta Fundație pentru o Societate Deschisă).

La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, Renate Weber a fost aleasă ca deputată în Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009, candidând pe listele Partidului Național Liberal pe poziția 1.

În 2008, a devenit Șefa Grupului PNL din Parlamentul European.

În primul său mandat, Renate Weber a fost membră a trei comisii importante din Parlamentul European:

1. Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)
2. Comisia de afaceri juridice (JURI)
3. Comisia de Dezvoltare (DEVE)

A fost membră a Delegației pentru relațiile cu țările din Comunitatea Andină (DAND)

În această calitate, în toamna anului 2008, Renate Weber a fost Președinta Misiunii Parlamentului European de monitorizare a referendumului constituțional din Ecuador.

La începutul anului 2009, ea a condus Misiunea UE de monitorizare a referendumului constitutional din Bolivia, devenind astfel primul reprezentant al României căruia Comisia Europeană i-a încredințat șefia unei misiuni UE.

La alegerile europarlamentare din 6 iunie 2009, Renate Weber a câștigat un nou mandat de europarlamentar. Și-a menținut poziția de membră în Comisia LIBE și ocupă, de asemenea, poziția de membru supleant în Comisia de Afaceri Externe (AFET).

În 2014, a candidat din nou din partea PNL și a primit un nou mandat. Spre sfârșitul anului 2014, a aderat la Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.

În 2019 a candidat din nou dar partidul ALDE nu a obținut un scor peste pragul de 5%. La scurt timp a fost propusă și a fost aleasă de coaliția guvernamentală PSD-ALDE ca Avocat al Poporului.

Renate Weber și sumele încasate de la stat

Avocatul Poporului, Renate Weber, cumulează salariul de la stat cu două pensii: cea de la Parlamentul European și cea de la casa de pensii a avocaților.

Potrivit declarației de avere depuse în iunie 2021, Avocatul Poporului a primit o pensie de 17.974 de euro pe ultimele șase luni din 2020, brut, deci are circa 3.000 de euro pe lună.

În plus, ea a avut o pensie de aproximativ 3.000 de lei/ lună, net, de la casa de pensii a avocaților. Salariul ei anual, în calitate de Avocat al Poporului, a fost de 153.000 lei, net.

În iunie 2021, Renate Weber a fost demisă din funcția de Avocat al Poporului

Renate Weber a fost demisă în 2021 din funcția de Avocat al Poporului de către plenul reunit al Parlamentului. Parlamentul a aprobat revocarea cu 247 de voturi „pentru” și 32 de voturi „împotrivă”.

Anterior, comisiile juridice au adoptat raportul de admitere a solicitării de revocare din funcţie a Avocatului Poporului.

Senatorii şi deputaţii au respins rapoartele de activitate pe ultimii trei ani ale Avocatului Poporului.

Poziția de Avocat al Poporului e cheie în arhitectura de putere a administrației, dat fiind că aceasta e singura instituție care poate bloca ordonanțele de urgență emise de guvern prin atacarea lor la Curtea Constituțională.

Curtea Constituţională i-a dat dreptate și a anulat decizia

La scurt timp după decizia de demitere, Curtea Constituţională a constatat că actul de revocare al Renatei Weber din funcția de avocat al poporului nu își mai produce efecte, fiind neconstituțional.

Curtea Constituţională a admis sesizarea PSD și a decis cu unanimitate de voturi că revocarea sa din funcție este neconstituțională.

Magistrații au menționat  într-un comunicat de presă că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, Renate Weber își reia calitatea de avocat al poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin hotărârea parlamentului din 2019.

Judecătorii constituționali au explicat că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să determine cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, să stabilească procedura în cadrul căreia se analizează revocarea și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea și să prevadă dreptul la recurs în fața unei instanțe independențe și impațiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, potrivit Articolului 21 din Constituție, referitor la liberul acces la justiție.

Potrivit Curții, hotărârea parlamentului de revocare a Renatei Weber încalcă principiul statului de drept și principiul legalității și al supremației Constituției, dar și prevederi ale legii privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

Renate Weber și certificatul verde din timpul pandemiei

Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat că românii cărora li se restrâng drepturi și libertăți fundamentale pentru că nu au certificat verde pot să atace în instanța decizia Guvernului:

„Mă așteptăm că în România să se discute despre posibilitatea implementării unui certificat verde, pentru că s-a implementat deja în mai multe state europene. Dar nu m-am așteptat deloc să văd că asta se face printr-o Hotărâre de Guvern. Eram convinsă că după deciziile multiple ale CCR de anul trecut s-a înțeles foarte clar că restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți trebuie făcută numai prin lege.

„Când vorbim de acest certificat discutăm de faptul că unele persoane nevaccinate, care nu au trecut prin boală sau nu au testul, nu-și pot exercitat drepturile și libertățile pe care în mod firesc le au. Deci discutăm de o restrângere”, spunea în septembrie 2021 Renate Weber.

În acea perioadă, certificatul verde era obligatoriu în restaurante, la nunți și la alte activități în spații închise:

„Guvernul a avut la dispoziție toată vara să facă un proiect de lege să fie trimis în Parlament și dezbătut. O lege trece și prin controlul de constituționalitate. În Franța s-a trecut prin filtrul Consiliului Constituțional după ce s-a trecut prin Parlament. Așa mă așteptăm să se întâmple și în România, dar nu a fost cazul.

„Avocatul Poporului nu poate face nimic. Doar persoanele care vor fi vătămate în drepturile lor, după ce apare incidența de 3 la mie, dacă le este interzis accesul undeva, doar ei vor putea atacă în contencios administrativ Hotărârea de Guvern. Printr-un act administrativ nu ai voie să restrângi drepturi și libertăți”, a mai declarat atunci.

Și-a acuzat adjunctul de „sfidare”

Renate Weber a cerut anul trecut Parlamentului să-i revoce adjunctul pe care ea l-a propus în funcție. Daniel Iovănescu, fost ofițer SIE, a lucrat cu Weber și la Parlamentul European. El a fost acuzat de „sfidare”.

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat o scrisoare din partea Avocatului Poporului, Renate Weber, prin care solicită revocarea din funcţie a lui Daniel Iovănescu, adjunct al Avocatului Poporului în domeniul prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, numit în funcţie la 26 octombrie 2022, cu un mandat de 5 ani.

Potrivit solicitării, „aproape în fiecare zi, lucrările pe care Daniel Iovănescu le prezintă sunt retrimise cu rezoluţii ale Avocatului Poporului privind corectarea acestora, în aşa fel încât să respecte legea”:

„Atitudinea constantă a domnului adjunct Daniel Iovănescu face imposibilă colaborarea dintre Avocatul Poporului şi acesta, cu consecinţa apariţiei unor disfuncţionalităţi în activitatea instituţiei. (…) Din păcate, de la data numirii sale în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului, domnul Daniel Iovănescu a dovedit, prin actele întocmite sau avizate în calitate de adjunct: încălcarea cadrului legal de organizare şi funcţionare care guvernează statutul Avocatului Poporului, contestând în permanenţă autoritatea Avocatului Poporului şi vulnerabilizând activitatea instituţiei”, se arată în document.

Daniel Iovănescu este acuzat de „nerespectarea şi sfidarea exclusivităţii decizionale a Avocatului Poporului”, dar şi de „subrogarea, cu încălcarea legii, în atribuţiile exclusive ale Avocatului Poporului”.

Renate Weber și scandalul de la azilele groazei din Ilfov

Avocatul Poporului a negat că știa despre ceea ce se întâmpla la azilele de lângă București. Renate Weber este contrazisă însă de stenogramele din anchetă.

Un angajat audiat le-a spus procurorilor că inclusiv Avocatul Poporului a cerut documente, semn că aveau bănuieli despre ceea ce se întâmplă acolo.

Contactată de jurnaliști, Renate Weber, a spus că nu știe absolut nimic și a refuzat să ofere orice altă explicație despre apariția numelui instituției pe care o reprezintă, în documentele din anchetă.

Avocatul Poporului Renate Weber a declarat că instituţia pe care o conduce nu a primit niciun fel de sesizare despre aceste fapte

Suprinzător este că niciuna dintre rudele persoanelor internate acolo nu a sesizat niciodată nimic:

„Instituţia noastră nu are competenţe de control. Controale pot să facă acele instituţii ale statului care autorizează funcţionarea acelor centre şi care, în urma controalelor, pot să dea şi sancţiuni. Instituţia noastră este una de mediere. Noi avem două tipuri de intervenţie pe care le putem folosi. Pe de o parte, un departament din cadrul instituţiei este Mecanismul pentru prevenirea torturii şi a relelor tratament şi cu acel departament facem vizite, care sunt vizite de prevenire. Deci nu ne cheamă cineva.

Noi ne ducem inopinat şi vedem ce găsim. Şi sunt vizite pe care le facem la penitenciare, la centrele pentru persoane în vârstă şi la centre pentru copii, la spitale de psihiatrie. Deci în toate aceste locuri care generic sunt numite locuri de detenţie în sensul în care nu poate să plece prin simpla ei voinţă de acolo. Deci aceasta este o formă a noastră de intervenţie, aceste vizite de prevenire În urma lor, tot ce putem să facem este un set de recomandări pe care îl adresăm de regulă celor care conduc acele penitenciare, centre sau spitale şi, atunci când este cazul, ne adresăm şi celor care au chiar atribuţiile de control”, a afirmat Renate Weber, la Prima News.