Exclusiv. Cazul Roșia Montană. Când vom primi decizia instanței de la Washington și ce proces va urma
- Simona Ionescu
- 9 februarie 2024, 17:56
Decizia Tribunalului de Arbitaj de la Washington cu privire la Roșia Montană nu e obligatoriu să vină pe 10 februarie. Există și un alt termen, conform procedurii. Și nici banii ceruți de compania canadiană nu vor începe să fie plătiți imediat, dacă asta va stabili Tribunalul.
Normal 0
false false false
EN-US X-NONE X-NONE
/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin-top:0in; mso-para-margin-right:0in; mso-para-margin-bottom:8.0pt; mso-para-margin-left:0in; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Aptos",sans-serif; mso-ascii-font-family:Aptos; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Aptos; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-font-kerning:1.0pt; mso-ligatures:standardcontextual;}
Cazul Roșia Montană l-am abordat pe larg, de-a lungul timpului. Se tot anunță că azi vom primi anunțul, dar termenul comunicat cu mult timp în urmă de Tribunalul de Arbitraj este 10 februarie. Am scris încă de atunci și, de curând pe 1 februarie, EVZ a fost prima publicație media care a adus în atenție acest subiect dureros.
Când vom primi decizia instanței de la Washington și cine și când va stabili plata este știrea care ne interesează la acest moment. Și, bineînțeles, dacă politicienii vinovați de deciziile luate, deconspirați de o parte a presei, vor fi puși să plătească despăgubiri. Dacă instanțele noastre nu le va stabili nicio vină, poporul român va fi cel care va plăti miliardele de dolari către compania canadiană cu care Guvernul României a semnat un contract de exploatare a minelor de la Roșia Montană.
Ce urmează să se întâmple. Cine și când va stabili plata
Tribunalul de Arbitraj trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Procedura spune și că instanței i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile, dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp. Dacă nu se va apela și la acest termen suplimentar, pe 10 februarie se așteaptă hotărârea finală.
În proces, compania Gabriel Resources a cerut României despăgubiri totale de 6,5 miliarde de dolari, adăugând și dobânda, deși suma inițială fusese de 4,2 miliarde. Avocații angajați de România pentru a lupta în acest proces au făcut multiple comunicări către guvernele noastre, care s-au suscedat din anul 2016 încoace, atenționând că sunt mari șanse să pierdem procesul deschis la Washington. Au pus accentul pe faptul că "Gabriel Resources", compania candaiană, a intentat proces României după ce au apărut informațiile despre introducerea zonei aurifere de la Roșia Montană în patrimoniul internațional UNESCO, ceea ce însemna stoparea oricăror negocieri.
Sunt surse care susțin acum că România ar putea plăti două miliarde de dolari despăgubiri. Vom vedea dacă asta va fi suma stabilită.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat azi că „după ce vom fi informați oficial asupra deciziei, vor avea loc discuțiile acelea bilaterale. Dacă e nevoie, fără îndoială, va trece prin ședința de guvern”.
Ce nu a spus este faptul că decizia Tribunalului de Arbitraj nu este și executorie și că va urma un proces la instanțele din România, care vor stabili și cum se va face plata și care sunt posibilele vinovății că să ajuns la o astfel de situație. Deja știți că au început ca unele documente oficiale, făcute de guvernele care s-au suscedat din anul 1999 încoace, să fie desecretizate, iar unii politicieni să vorbească despre afacerea Roșia Montana.
Să nu uităm protestele declanșate de organizațiile de mediu
Ne amintim de masivele proteste de mediu, declanșate în 2013. A fost anul în care România a fost împărțită în două, și ca societate și ca grupări politice. Toată mobilizarea și atacurile s-au desfășurat masiv pe rețele sociale și atunci s-a vorbit despre implicarea ONG-urilor finanțate de George Soros.
Evenimentul zilei a reprodus, în septembrie 2013, mesajele distribuite de un activist român pe Facebook. Iată două din ele:
„Scrieți aici http://bit.ly/unitisalvam în ce sector stați. Alina o să vă adune repejor pe net și să vă explice ce-o să faceți prin cartiere săptămâna asta. Hai să aducem tot orașul în stradă duminica viitoare. Share masiv!
Ne mișcăm rapid! Ieri, la un atelier de organizare ad-hoc, am aflat că Alina vrea să adune voluntari în toate sectoarele Bucureștiului. Mulți dintre voi ne-au scris, foarte mulți s-au oferit să ne ajute - acum e momentul!
Scrieți aici http://bit.ly/unitisalvam în ce sector stați. Alina o să vă adune repejor pe net și să vă explice ce-o să faceți prin cartiere săptămâna asta. Hai să aducem tot orașul în stradă duminica viitoare. Share masiv!”