După legea pensiilor, cea a salarizării urmează să fie supusă modificărilor. Noile prevederi aduse acesteia ar urma să fie aplicate abia de anul viitor.

Legea salarizării devine noua prioritate pentru oficialii guvernamentali. Ministrul Muncii a precizat că momentul T zero al reformei este reprezentat de aceste schimbări legate de Jalonul 420 din PNRR. Cu toate că deja sunt analizate modificările, acestea ar urma să fie aplicate abia de anul viitor.

Legea salarizării. Schimbări pentru bugetari

Ministrul Muncii a precizat că au fost deja purtate discuții,  la nivel de ministere și sindicate, în ceea ce privește legea salarizării. În următoarea perioadă, oficialii din Educație ar urma să fie invitați la dialog.

„Lucrăm la legea salarizării, în mare măsură partea de dialog social, ministere, sindicate, a fost făcută, doar cu cei din educaţie nu ne-am întâlnit de când am început eu mandatul, strict pe legea salarizării. Au avut o negociere înainte de venirea mea la minister, întenţionez să mă întâlnesc cu aceştia săptămâna viitoare. Ne vom apuca să populăm familiile ocupaţionale cu coeficienţii, să avem o aşezare a acestora”, a spus ministrul Muncii.

Măsuri aplicate din 2025

Simona Bucra Oprescu a precizat că schimbările aflate în prezent pe masa discuțiilor ar urma să fie aplicate abia din anul următor. Aceasta a precizat că șirul alegerilor din acest an ar îngreuna implementarea măsurilor.

„În 2024, într-un an cu atâta runde de alegeri, nu pot veni să creeze aşteptări atât de mari cu legea salarizării. Noi trebuie să fim pregătiţi să poată fi aplicată din anul care va urma”, a mai spus ea.

Legea salarizării. Variantele luate în calcul

Potrivi ministrului Muncii, legea salarizării ar urma să aibă la bază patru principii. Primul principiu se referă la ierarhizarea din interiorul familiilor ocupaţionale. După aplicarea acestuia, niciun salariu în plată ar urma să să nu mai depăşească coeficientul de 12, care este al preşedintelui. Astfel, o grilă specială va viza strict sfera administrației publice locale, incluzând sporurile.

„Va exista o grilă pentru administraţia publică locală, plafonarea sporurilor şi o bonificaţie care să fie legată de performanţă.Nu va exista niciun spor mai mare de 20% per angajat. ”, a spus ministrul.

Conform ministrului Muncii, legea salarizării este concepută deocamdată pe hârtie, urmând ca în perioada următoare să fie finalizate și consultările.

„Mai este important de spus că în acest moment avem gata partea de filozofie a legii. Există trei variante de lucru pe anexe. Suntem în plină perioadă de consultări cu toate familiile ocupaţionale. Avem minimum două întâlniri în fiecare săptămână. Încercăm să terminăm consultările”, a declarat mai demult ministrul Muncii.

Ministrul Muncii,  despre situația  „specialilor”

Simona Bucura-Oprescu, a explicat și motivul pentru care angajații care primesc pensii speciale au fost ocoliți de noua lege. Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat judecător de Judecătorie și pensia medie pe economie este de 10 la 1 în favoarea judecătorului de Judecătorie. Mai mult, raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat procuror general, remunerație care ajunge la 10.000 euro pe lună, și pensia medie pe economie este de 25 la 1 în favoarea acestuia.

„Este important de știut că și aici s-au făcut pași. Avem deja un act normativ, legea 282 pe 2023, care nu mai permite niciuna dintre categoriile de pensii de serviciu să aibă o pensie mai mare decât ultimul venit în plată. Și aici mă refer inclusiv la categoria magistraților, care vine cu un nivel de supra-impozitare pentru partea necontributivă și da, e drept, cu o creștere eșalonată, dar cu o creștere a vârstei de pensionare astfel încât să ne apropiem de condițiile din sistemul public.”, a precizat ministrul.