. O nouă Grupare Criminală, condusă de fostul procuror șef anticorupție, amenință securitatea Republicii Moldova.

Decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a reprezentat pentru Republica Moldova o mare victorie, dar și o mare responsabilitate, Chișinăul angajându-se să producă reforme instituționale de substanță. Printre cele mai importante subiecte aflate în atenția Bruxellesului se regăsesc reforma justiției, combaterea corupției și planul de dezoligarhizare, la nivelul Comisiei Europene fiind analizat cu lux de amănunte fiecare pas făcut în aceste direcții.

Astfel, eforturile Chișinăului pe aceste paliere au menținut Republica Moldova în vizorul comunității europene și au reprezentat unul dintre motivele pentru care sprijinul internațional a fost unul semnificativ, care a contribuit la consolidarea securității statului.

Pe această cale, vă supunem atenției un fenomen nociv, care afectează siguranța și integritatea  Republicii Moldova, deja supusă nenumăratelor presiuni politice, sociale și energetice, și care luptă să depășească încă un obstacol, reforma justiției și eliminarea corupției.

O analiză amănunțită demonstrează cum, nu de mult, oameni ai legii și reprezentanți ai statului, care și-au depus jurământul pentru aplicarea legii și protejarea   Republicii Moldova, au infectat sistemul justiției prin acțiuni de corupție și abuzuri, într-o luptă continuă pentru controlul acestuia și pentru protejarea intereselor de grup.

Efectele acestor acțiuni se propagă până în prezent, dovadă fiind încrederea din ce în ce mai scăzută a cetățenilor moldoveni în aplicarea dreaptă și imparțială a legii, aceștia devenind, asemenea statului, victimele unui sistem disfuncțional și corupt.

Cine reprezintă nucleul acestor destabilizări? Procurori, pentru care legea este un concept și nu o obligație, oameni politici și fugari, pentru care rublele rusești reprezintă prețul „coroanei” și costul distanței de penitenciar.

Pentru a putea observa tabloul în integralitatea sa, se impune o descriere a momentelor care au generat instabilități în sistemul de justiție din Republica Moldova.

I. Crearea unui vid de putere

Vom considera fuga din iunie 2019 a lui Vladimir Plahotniuc, oligarh moldovean care controla instituțiile de aplicare a legii, „momentul zero”. După fuga acestuia, a fost creat un „vid de putere”, care a dat naștere unui amplu război între actori politici, procurori și oameni de afaceri, în încercarea de a-și apăra propriile interese, dar și pe cele ale protejaților.

Descris drept „Nașul” procurorilor, Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a reușit, asemenea mentorului său, Plahotniuc, să captureze sistemul de justiție din Republica Moldova, prin procurori, avocați, cumetri și cumetri ai cumetrilor. Aceștia au fost special implantați în pozițiile cheie ale instituțiilor de justiție moldovenești, reușind să submineze interesele țării pe care au jurat să o slujească.

Scânteia evenimentelor ulterioare a fost dată de răfuiala șefilor procuraturii, în persoana lui Alexandr Stoianoglo, ex-Procuror General, și Viorel Morari, ex-Procuror Anticorupție.

Conflictul dintre cei doi s-a amplificat în anul 2019, după momentul în care Morari a decis să redeschidă dosarul privind finanțarea ilegală a PSRM, acțiune care a agitat gruparea socialiștilor, aceștia declarând război lui Viorel Morari.

II. „Reglarea conturilor”

În lupta pentru eliminarea lui Morari, fostul președintele socialist, Igor Dodon, l-a „înscăunat” pe Alexandr Stoianoglo în fotoliul de Procuror General (prin decret prezidențial semnat la 29 noiembrie 2019).

debutează în mandatul său cu suspendarea lui Morari, la 9 decembrie 2019, în baza unui dosar penal deschis pe numele acestuia. Ulterior, la 10 ianuarie 2020, Viorel Morari este reținut pentru prima dată, fiind învinuit de mușamalizarea furtului miliardului și protejarea oligarhului Plahotniuc.

 

În februarie 2020, Viorel Morari este anchetat pentru alte două capete de acuzare, respectiv îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

La 19 ianuarie 2021, Morari este reținut din nou, fiind bănuit pentru patru capete de acuzare, printre care abuz în funcție, spălare de bani, reținerea ilegală și tragerea la răspundere a unei persoane nevinovate.

Vendeta lui Stoianoglo avea și o latură personală, întrucât, apropiatul său, Veaceslav Platon, raider-ul #1 din CSI, făcea obiectul unui dosar penal care ar fi fost inițiat ilegal de către Viorel Morari, prin antedatarea unui denunț împotriva lui Platon (la comanda lui Plahotniuc). De asemenea, Morari și-a exercitat influența și în dosarul „frauda bancară”, în care Ilan Șor a acordat un împrumut de 250 milioane de euro, din partea Băncii de Economii, pentru Vlad Filat, fiind convins de Platon. Astfel, Morari a încercat să direcționeze investigația către Platon, plasându-l pe Ilan Șor în poziția de victimă, care a fost înșelată de către Filat și Platon. Indiciile conduc la ipoteza că, prin condamnarea lui Platon, Morari viza cumpărarea libertății lui Ilan Șor.

În contrapartidă, fiind conștient că vulnerabilitatea lui Morari era reprezentată de legăturile sale cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, Stoianoglo a început să acumuleze dovezi în cadrul unui dosar penal, pentru incriminarea fostului procuror șef anticorupție.

Morari a aflat de acțiunile lui Stoianoglo și a trecut la atac. Pentru îndeplinirea scopurilor sale, s-a aliat cu persoane influente din Republica Moldova, furnizându-le informații confidențiale în schimbul protecției sale și a garanției eliminării lui Stoianoglo.

Legăturile sale au fost demonstrate ulterior de Stoianoglo, care a devoalat public colaborarea lui Morari cu diverși ONG-iști, oameni politici și chiar ambasadori. Printre legăturile sale se numără persoane ca Vladislav Gribincea, președinte CRJM, Iulian Rusu, fost director CNA, dar și Peter Michalko, fostul Ambasador al UE în Republica Moldova.

Răzbunarea lui Morari s-a împlinit în octombrie 2021, când Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție și reținut, fiind cercetat pentru șapte capete de acuzare, printre care și eliberarea raiderului Veaceslav Platon, creierul „Laundromatului” din Moldova (prin care au fost spălați aproximativ 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia, prin băncile din Republica Moldova).

Din moment ce Stoianoglo nu mai reprezenta o amenințare, lui Morari îi mai rămânea un singur lucru de făcut, să se reîntoarcă în funcție. Pentru acest lucru, avea nevoie de două lucruri: legături influente în mediul justiției și sprijin politic.

III. „Renașterea”

Lui Morari nu i-a lipsit niciodată influența în Procuratura Republicii Moldova (prin procurori vasali), deținând pârghii consolidate pentru înlăturarea oamenilor din sistem care erau împotriva sa, propriile interese fiind mai presus de lege și de jurământul pe care l-a făcut.

Cine ar fi putut conduce grupul de urmărire penală în dosarul împotriva lui Alexandr Stoianoglo, dacă nu procurorul Victor Furtună,  cumnatul lui Dorin Compan - subalternul și apropiatul lui Viorel Morari. Alături de Compan, Morari l-a consiliat pe Petru Iarmaliuc, procuror în cazul împotriva fostului președinte Igor Dodon.

Printre alte persoane care se regăsesc sub aripa lui Morari, se numără Mihai Ivanov (finul său), Vasile Plevan (actual procuror adjunct anticorupție, care a obținut funcția ca răsplată a instrumentării de dosare împotriva lui Stoianoglo), Adriana Bețișor, Vladislav Bobrov, Dumitru Robu, Roman Statnîi, Alexandru Găină, Victoria Brânză, Victoria Furtună, Alexandru Capmari  și lista poate continua.

La întrebarea „ce urmărește prin acțiunile sale”, răspunsul este unul simplu și elocvent. Reabilitarea sa la conducerea procuraturii și controlul absolut al justiției.

Dacă personaje controversate precum foștii ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate, Eugeniu Rurac sau Sergiu Mițelescu, nu i-au putut oferi rezultate concrete, Morari a fost nevoit să apeleze la tactici disruptive și presiuni pentru a-și atinge scopurile.

Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor a devenit pentru Morari o piesă importantă în îndeplinirea obiectivului, motiv pentru care era necesar să obțină controlul asupra structurii.

Prin acoliții săi, Vasile Codreanu și Cristina Gladcov, procurori candidați pentru accederea în CSP, Morari a boicotat mai multe ședințe ale adunării generale a procurorilor în încercarea de amânare a alegerii noului CSP, întrucât cei doi nu promovaseră procedurile de vetting, iar Morari a fost pus în situația în care avea nevoie de un lucru pe care nu îl putea cumpăra sau corupe - timp.

Asumarea reformei justiției de către noua conducere politică din Republica Moldova, care presupune și un proces de vetting al integrității procurorilor și judecătorilor, a reprezentat pentru mulți un nod al intereselor profesionale și financiare. Astfel, principiul „un procuror spală pe altul” a trebuit reconfigurat, Morari înțelegând că acțiunile puterii de la Chișinău nu mai erau în acord cu propriile interese, fiind nevoit să își întoarcă privirea către Est, pentru a identifica noi puncte de sprijin.

IV. „Prețul coroanei”

Pentru a-și echilibra forțele, „Nașul” avea nevoie de noi personaje politice, care dispun de bani și influență pentru a-i susține eforturile, înțelegând că „dușmanul dușmanului meu îmi este prieten”.

În acest scop, Morari se asociază unor grupări controversate din Republica Moldova, în fruntea cărora stau reprezentanții a două partide pro-ruse, căutați de INTERPOL, Ilan Șor/Partidul Șor și Gheorghe Cavcaliuc/Partidul Acasă Construim Europa.

Merită amintit faptul că Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE, este responsabilul „poliției politice” a fostului oligarh, Vladimir Plahotniuc. Relația sa cu Morari datează de mai mulți ani, din perioada în care Plahotniuc cârmuia sistemul de justiție prin locotenenții săi, Morari fiind răspunzător de clasarea dosarului penal în care Cavcaliuc era cercetat pentru abuz în serviciu.

Cât despre Ilan Șor, toată lumea îl cunoaște, nu vom relua acum povestea acestuia.

Ce îi leagă pe ce doi? Mandatele de arestare, fuga din Republica Moldova (în Israel/Ilan  Șor și în Marea Britanie/Gheorghe Cavcaliuc), manifestații și acțiuni destabilizatoare la siguranței statului, imixtiuni în politica de guvernare și rublele rusești.

Conexiunile dintre Morari și Șor, respectiv Cavcaliuc se extind și la nivelul avocaților acestora, din cercul de influență al lui „Nașului” făcând parte și:

- Vasile Foltea, avocatul lui Morari, care asigură apărarea lui Gheorghe Cavcaliuc în dosarele penale în care este învinuit pentru cinci capete de acuzare.

- Sergiu Moraru, fost subaltern a lui Viorel Morari și avocatul fratelui acestuia, Oleg Morari. Acesta asigură apărarea locotenentului lui Șor, Marina Tauber, cercetată penal în dosarul fraudei bancare de 1 miliard de dolari, dar și în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor din partea unui grup criminal organizat.

- Lilian Rudei, fost subaltern a lui Viorel Morari. Este avocatul Violetei Ivanov, deputat comunist care a aderat la Partidul Șor (cercetată penal pentru fapte de corupție), dar și a Irinei Lozovan, membrul Partidului Renașterea, extensie a Partidului Șor.

Notăm că, probabil, în Republica Moldova este mare penurie de avocați, dacă inculpații menționați nu au găsit alți apărători.

Curând, Viorel Morari avea să se prezinte în fața Stăpânilor.

V. „Pactul cu diavolul”

În ianuarie 2023, Șor a ajuns la o înțelegere cu Cavcaliuc prin care cel de-al doilea s-a angajat să susțină eforturile Partidului Șor de a organiza manifestații și proteste împotriva Guvernării de la Chișinău.

Începând cu martie 2023, au fost declanșate o serie de proteste de amploare împotriva guvernării de la Chișinău, organizate de Gruparea Șor - PACE și cofinanțate de Federația Rusă.

În planul lui Șor lipsea o piesă importantă, respectiv o persoană cu legături solide în instituțiile de forță moldovenești, responsabile cu contracararea acțiunilor ostile la adresa Republicii Moldova.

Obișnuit să rezolve sarcinile trasate, colonelul Cavcaliuc a identificat imediat persoana pretabilă a satisface doleanțele lui Șor – nimeni altul decât „Nașul” procurorilor, Viorel Morari, care avea resursele necesare să cunoască în amănunt nivelul la care instituțiile de forță reacționează pentru combaterea planurilor lui Șor.

Investigația jurnaliștilor noștri a scos la iveală o întâlnire secretă între Viorel Morari și Ilan Șor, intermediată de Gheorghe Cavcaliuc.

Astfel, la 3 februarie 2023, ora 14:55, Morari s-a îmbarcat de pe aeroportul Henri Coandă din București în cursa WizzAir numărul W63263, cu destinația Tel Aviv, unde l-a întâlnit pe cel care avea să îi devină noul mentor, nimeni altul decât Ilan Șor.

În încercarea de a-și ascunde legăturile sale cu fugarul Șor, Morari se deplasează în România pentru a decola de pe aeroportul din București și nu de pe aeroportul din Chișinău (deși putea alege o cursă Chișinău – Tel Aviv).

Cu ajutorul apropiaților fostului procuror șef anticorupție, jurnaliștii de investigație au aflat că, în cadrul întâlnirii din Israel, Morari a cerut să fie repus la conducerea Procuraturii, prețul pe care trebuie să îl plătească fiind sprijinirea revenirii lui Șor în Republica Moldova, chiar cu destabilizarea țării.

După revenirea din Israel, din 7 februarie 2023, Morari se pregătește pentru o nouă întâlnire, de data asta cu vechiul său prieten, fugar în Marea Britanie, Gheorghe Cavcaliuc. Astfel, la 18 februarie 2023, Morari decolează de pe aeroportul din Iași, la bordul cursei WizzAir numărul W63651, cu destinația Londra, la invitația lui Cavcaliuc.

Morari se întâlnește cu liderul PACE la Londra, pentru a primi instrucțiuni privind rolul său în planurile și strategiile grupării „moscovite”. La 19 februarie 2023, Morari revine, împlinit, în Republica Moldova, întrucât planul său de a reveni la conducerea Procuratorii prindea din nou contur.

Imediat, la 20 februarie 2023, în Chișinău izbucnesc proteste masive sub umbrela Partidului Șor și Partidului PACE.

Timp de o lună de zile, Republica Moldova a fost scena unor acțiuni cu impact destabilizator asupra securității statului, sub formă de proteste și manifestații. Un număr exponențial de oameni au fost aduși în Chișinău și plătiți pentru a participa la astfel de acțiuni.

Morari și-a mai demonstrat valoarea în momentul în care i-a comunicat lui Cavcaliuc că autoritățile moldovene intenționează să contracareze acțiunile de protest programate pentru 12 martie 2023. Acest lucru l-a determinat pe Cavcaliuc să anunțe public că formațiunile pe care le conduce nu vor lua parte la manifestațiile din ziua respectivă.

Coincidențe stranii

Ca o coincidență, tot la 12 martie 2023, șeful Poliției din Republica Moldova a dezvăluit destructurarea unei grupări coordonate de serviciile ruse de informații, care urmărea destabilizarea situației socio-politice din țară. Subiectul s-a aflat în atenția presei internaționale, fiind preluat de către trusturi media importante precum The Guardian, France 24, Deutsche Welle, Digi24 și lista poate continua.

Amplitudinea acestor acțiuni descrie practic cum oameni ai legii s-au situat de partea opusă a acesteia. Ițele influenței nocive ale lui Morari se întind profund în politica și justiția din Republica Moldova, deja supusă nenumăratelor provocări. Astfel, se dovedește faptul că Viorel Morari nu este nimic mai mult decât una dintre marionetele lui Ilan Șor, care acționează subversiv împotriva propriei țări.

Justiția moldovenească rămâne victima agresiunilor și sabotajelor declanșate de procurori și oameni politici (inclusiv cetățeni ai României), controlați de Morari, condus la rândul său de către Ilan Șor.

Acțiunile acestor personaje sunt un pericol inclusiv la adresa României, unde autoritățile ar trebui să verifice dacă cetățenii săi (precum Viorel Morari) sunt implicați în jocurile Kremlinului pentru destabilizarea Republicii Moldova.

Rămâne întrebarea „Ce mai poate realiza gruparea moscovită a lui Ilan Șor având alături un locotenent precum Viorel Morari?”.

Un prim răspuns care reiese din evenimentele ultimelor zile legate de justiția moldovenească se referă la perspectiva controlării de către această grupare a viitorului procuror general al R. Moldova, Sergiu Litvinenco. Cum? Simplu, prin „ucenicii” lui Morari, domnii Eugeniu Rurac și Mihai Ivanov, infiltrați de ani de zile pe lângă oficialul PAS care crede că numai împreună cu aceștia va salva justiția din R. Moldova.

Dar despre asta vom vorbi la momentul oportun.