6 decembrie 1916 - dezamăgirile unui cuceritor în Bucureștiul ocupat. De ce a fost dezamăgit feldmareșalul August von Mackensen de modul în care a intrat în București?

6 decembrie 1916 - dezamăgirile unui cuceritor în Bucureștiul ocupat. De ce a fost dezamăgit feldmareșalul August von Mackensen de modul în care a intrat în București?

Momentul 6 decembrie 1916 a fost pentru feldmareșalul german August von Mackensen unul deosebit. Se născuse la 6 decembrie 1849, la Trossin în actualul land Saxonia, stat german. Așadar, la 6 decembrie 1916, von Mackensen împlinea 67 de ani.

6 decembrie 1916 - capitulare, ovații, curioși pe Calea Griviței

Pierderea bătăliei de la Neajlov-Argeș a pecetluit soarta României. Bucureștiul a fost evacuat din Oltenia, Muntenia, s-a fugit într-o veselie spre Moldova. Oficialii, amestecați cu civilii au trecut Milcovul. Iașul va deveni capitala României. La București, au rămas o parte din oficiali care au acceptat să facă parte din guvernul colaboraționist și din presa oficială. Unii erau filogermani, alții erau pur și simplu comozi. Cei mai mulți nu aveau posibilitatea să plece. Așadar, au rămas în București.

Dar oare cum a arătat acea zi? A fost o zi fără zăpadă, dar închisă. Copiii care distribuiau ziarele proaspăt ieșite din rotativele tipografiilor deja cumpărate din anii neutralității de germani, strigă știrile, adică știrea că trupele germane au fost zărite la Chitilia. De acolo, pe Calea Griviței, spre Gara de Nord, apoi pe Știrbei Vodă, spre Ateneu, Athenee Palace și Palatul Regal, o mulțime de curioși vin cu flori. Războiul fusese pierdut, rezistența nu se mai putea regrupa decât târziu. August von Mackensen e dezamăgit. Spera să cucerească o capitală, să prefacă totul în ruină, numai că e așteptat cu ovații, flori, pe tot parcursul.

Prințul Schaumburg-Lippe, fostul atașat militar al Germaniei în România a venit înainte ca să prezinte condițiile capitulării. Primarul Emil Petrescu se supune și momentul este marcat oficial.

6 decembrie 1916 - Ordonanța lui Mackensen și vărzăria de la Cișmigiu

Ordonanța militară a lui Mackensen impune ocupația. La Cercul Militar se face Hauptwache, adică o închisoare pentru ofițerii români prizonieri. Palatul Regal rămâne închis. Mackensen instalează comandatura germană la Cișmigiu, la actuala Primărie Generală a Capitalei.

El personal, alege să stea la Athenee Palace. Hotelul fusese inaugurat la 26 mai 1914, iar ziarul acum deținut de nemți, „Seara” titrase că doar 100 bucureșteni merseseră la acel hotel nou de lângă Ateneu și din fața Palatului Regal. Până în 1916, însă, brusc, hotelul devine cuibul agenturilor de spionaj, România fiind neutră timp de doi ani.

Nemții au cartelat totul, au limitat consumul de alimente, combustibil lichid, solid în București. Patiseriile dispar, se face doar pâine. Prețurile explodează iar speculanții mituiesc anturajul lui Mackensen.

La Cilmigiu, bătrânul feldmareșal ordonă anul următor să se planteze varză, era nevoie pentru trupă. Pe ascuns sau la vedere, Cișmigiul nu mai are copaci care sunt tăiați. Cam tot ce e lemn în București dispare.

Bulgarii fură argintăria de la Capșa, lui Mackensen i se fură două mașini. Sfântul Dimitrie Basarabov, furat de bulgari e readus de Mackensen

Începe nebunia în București. Mackensen rămâne fără două mașini care sunt furate. Una e depistată la Giurgiu, alta la Rusciuk, în Bulgaria. Clopotele sunt luate peste tot în țară pentru tunuri și obuze. Mai ales clopotele bisericilor ortodoxe. La Capșa, bulgarii, adică ofițerii cazați acolo fură argintăria și tot ce e de valoare.

La Patriarhie, racla Sfântului Dimitrie este furată, dar Maclensen îi trage de urechi pe bulgari și sfântul revine la București.

În Piața Universității trona statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul construită la 1864, în ciuda protestelor suzeranilor otomani. Era totuși garanția Convenției de la Paris și tucii n-au avut ce face. La 1878, statuia era străjuită de două tunuri otomane capturate de români la Plevna. Turcii au luat tunurile și le-au dus acasă în Turcia (o mică unitate turcă, alături de germani, bulgari, era în București).

Așadar, între 6 decembrie 1916 și 30 noiembrie 1918, Bucureștiul a fost ocupat de Puterile Centrale. Mackensen a murit la 8 noiembrie 1945, la Habinghorst, Saxonia Inferioară, aflată în zona ocupată de aliați a Germaniei. Trăise prăbușirea a două Reich-uri germane, învinse în mare, de aceiași aliați, SUA; Anglia, Franța la care în mai 1945 se adăuga URSS. Avea la moarte, 96 de ani.