Consilierii PNL și USR din Consiliul General al Municipiului București (CGMB) au inițiat un proiect prin care solicită, pentru a doua oară, înlocuirea numelui Bulevardului Primăverii și a Șoselei Herăstrău cu cele a disidenților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca.

Proiect CGMB: Două artere din Capitală vor fi redenumite după disidenții Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au denunțat constant crimele regimului dictatorial. Lista este completată  de Paul Goma, Doina Cornea și mulți alții.

Consilierii USR și PNL au pus în dezbatere, pentru a doua oară, un proiect prin care Bulevardul Primăverii și Șoseaua Herăstrău să primească nume noi: Monica Lovinescu, respectiv Virgil Ierunca.

Cartierul Primăverii, sediul general al ”nababilor”

În anul 1977, Monica Lovinescu a fost atacată în curtea locuinței sale din Paris. Atacatorii, doi agenți palestineni trimiși de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Deși a fost transportată în stare gravă la spital, după doar cinci zile, Monica Lovinescu părăsete spitalul pentru a participa la conferința ținută de Paul Goma. Cel din urmă, agresat la rândul lui de Securitate.

Cartierul Primăverii a suferit mai multe schimbări de-alungul celor peste 70 de ani de existență. A fost pe rând cartier muncitoresc, paradis al nababilor din Partidul Comunist, pentru ca după momentul Revoluției din 1989 să se transforme în zona zero a celor mai avuți români.

Drept dovadă, în acest perimetru au locuit cei mai deseamă conducători ai României pre și post decembriste. De la Gheorghiu Dej, la Ceaușescu, Iliescu și Constantiesc până la Băsescu și actualul președinte Klaus Iohannis. Cartierul Primăverii este una dintre cele mai selecte zone ale Capitalei și numără aproximativ 400 de imobile.

 

Însuși Nicolae Ceaușescu a locuit în Cartierul Primăverii

Notorietatea și-a căpătat-o undeva prin anii 1950, moment la care Dej a decis mutarea demintarilor comuniști în zona amintită, tocmai pentru a-i supraveghea mai bine. Spre deosebire de proletari, ștabii partidului stat beneficiau de nenumărate beneficii. Pornind de la rații suplimnetare, policlinici sau spitale până la școli, croitorii și magazine.

Însuși Primul Fiu al Poporului a locuit în Cariterul Primăverii. Nicolae Ceaușescu, a locuit se strada Herăstrău, după care din 1963 odată cu noile funcții în partid a ordonat să i se ridice o nouă locuință pe Bulevardul Primăverii nr.50. Zis și făcut. Imobilul a fost proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu la indicațiile cuplului dictatorial.

Palatul Primăverii, devenit astăzi muzeu, este dovada vie a excentricităților tovarășului Nicu Ceaușescu și a savantei de renume mondial Elena Ceaușescu. Paranoia din ultima parte vieții dictatorului a făcut ca la jumătatea anilor 1980 cartierul Primăverii să devină o zonă interzisă traficului.

După prăbușirea regimului comunist, vechii demnitari au fost evacuați din vilele de lux. Locul acestora a fost luat de noua elită politică a României post-decembriste.

Proiect CGMB pentru redenumierea Bulevardului Primăverii

Consilierii CGMB vor supune la vot proiectul depus de PNL-USR în ultima ședință CGMB din luna octombrie. Ca o paranteză, cele două artere din nordul Capitalei au fost alese de vechiulregim pentru construirea reședințelor ai membrilor de vază din partidul stat. Printre care și fostul premier Ion Maurer.

Schimbarea numelor celor două bulevarde este un gest simbolic având în vedere lupta pe care au depus-o cei doi dizidenți cu poliția politică și cu acoliții dictatorului Nicolae Ceaușescu.

„Monica Lovinescu și Virgil lerunca sunt doua dintre cele mai cunoscute nume ale exilului românesc anticomunist. Ambii au fast nevoiți să-și paraseasca țara după instaurarea regimului comunist în România și au trait împreuna o viața întreaga cu gandul la România, visând mereu la momentul întoarcerii acasă.

Vocile lor, devenite familiare pentru milioane de români aflați de o parte sau alta a Cortinei de fier au transmis speranta poporului român în anii cumpliti ai dictaturii comuniste. Prin miile de ore de emisiuni realizate pentru Radio Europa Liberă, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca și-au dedicat o mare parte din activitate nu doar promovării culturii românești, ci mai ales luptei împotriva comunismului”, potrivit pmb.ro.

Consilerii CGMB, a doua încercare de redenumire a străzilor Herăstrăul și Bulevardul Primăverii

Consilierii PNL respectiv USR sunt la a doua tentativă de redenumire a bulevardelor amintite. Prima încercare a eșuat în luna decembrie a anului trecut. Consilierul liberal Răzvan Socolovici a propus retragerea proiectului de pe Ordinea de zi a ședinței CGMB.

„Vom reveni cu el în momentul în care vom avea toate demersurile necesare pentru a fi votat de către toţi membrii Consiliului General", a declarat la vremea respectivă Răzvan Socolovici.

O altă arteră din Capitală care poartă denumirea unui faimos disident este celebrul bulevard Corneliu Coposu. Om politic și secretar al lui IuliuManiu, Coposu a fost arestat în 1947, în ceea ce posteritatea numește „Operațiunea de la Tămădău”. Alături de Coposu, comuniștii l-au arestat și pe Iuliu Maniu, piesă importantă în răsturnarea mareșalului Antonescu.

În România post-decembistă Coposu a condus PNȚCD până la moartea lui în anul 1995. La ceremonia de înmormântare au participat sute de mii de bucureșteni. Liderii ţărănişti au solicitat ca o stradă din Bucureşti să poarte numele politicianului. Astfel, s-a decis ca tronsonul final din Calea Călăraşilor (de la Strada Mântuleasa până la Piaţa Unirii) să fie redenumit „Bulevardul Corneliu Coposu”.