Transfăgărășanul, drumul construit de frica rușilor este o investiție a fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu. Teama de o invazie, similară celei din Cehoslovacia, l-a determinat să dea undă verde proiectului, Astfel, cel mai spectaculos drum montan, care străbate Carpații a fost construit din motive strategice, militare.

Transfăgărășanul, drumul construit de frica rușilor a fost inaugurat pe 20 septembrie 1974, în urmă cu 49 de ani. Construcția a durat doar cinci ani. Astăzi, în ciuda avansului tehnologic, a investiție de asemenea amploare, cu acest termen de predare ar fi o misiune imposibilă.

Doar studiile de fezabilitate și proiectarea ar dura cinci ani având în vedere ritmul cu care se mișcă CNAIR. Licitația ar mai dura cel puțin doi ani, dacă nu trei ani, cu contestații și procese în justiție. Iar despre construcția propriu-zisă, posibil să nu se încheie niciodată.

Asta nu înseamnă că lăudăm eficiența dictatorului comunist. Doar scoatem în evidență birocrația și lipsa de competență a contemporanilor noștri, demonstrată în atâtea rânduri.

Realizatorii BBC Top Gear, celebra emisiune auto, au caracterizat Transfăgărășanul, drumul construit de frica rușilor, drept cel mai spectaculos din lume.

Transfăgărășanul, drumul strategic construit de frica rușilor

Transfăgărășanul, drumul construit de frica rușilor, a fost inaugurat rapid, la cererea lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorului îi era frică de o invazie rusească în țara noastră, asemenea celei din Cehoslovacia. Iar atunci i-a venit ideea pentru această investiție.

Proiectul a fost demarat la un an după Primăvara de la Praga, în 1969. Ceaușescu a dat ordinele necesare amenajării unei rute strategice prin Munţii Făgăraş, spre Transilvania. Așa urmau să fie transportate trupele militare, pentru pregătirea apărării, peste munți.

Transfăgărășanul, drumul construit de frica rușilor pentru că dictatorul se temea de o înaintare rapidă a trupelor URSS peste Prut. El ținea ca armata să fie pregătită să se retragă spre Transilvania.

Iar soluția aleasă a fost Transfăgărăşanul. Pentru traversare a fost ales un loc dificil prin care nu se putea trece nici măcar călare.

Transfăgărășanul în date tehnice

Tansfăgărășanul măsoară peste 90 de kilometri în lungime, de la un capăt la altul. Drumul traversează cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş. Însă nu atinge culmea cea mai înaltă. Drept care, cea mai înaltă șosea din România este Transalpina care traversează pe la o înălțime de 2.145 m, faţă de Transfăgărăşanul – 2.042 m.

Unul din tronsoanele cele mai dificile ale drumului peste Munții Făgăraș este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă. Are o lungime de 13 km, dar a fost realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori. Transfăgărășanul are 27 de viaducte – poduri care n-au suport la mijloc. Iar peste pâraiele Paltinul şi Bâlea au fost construite peste 800 de poduri şi podeţe.

Constructorii au folosit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii. S-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil pentru a înlătura obstacolele și pentru a amenaja tunelurile. Doar pentru tunelul Capra – Bâlea, săpat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită.

Pentru realizarea drumului au fost săpaţi 41.000 metri cubi de piatră. S-au folosit 3.500 t ciment, 90 t oţel beton, 4.100 m de ţeavă, 24.000 de ancore și 130 t plase sudate.

Muntele, luat cu asalt de armată

Construcţia Transfăgărăşanului a început în anul 1970. Proiectul a atribuit Ministerului Economiei Forestiere şi al Materialelor de Construcţii în colaborare cu Mininisterul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, dar și cu Ministerul Apărării Naţionale.

Au fost convocați peste 50.000 de muncitori civili şi militari. Dar și mii de utilaje, unelte de lucru, explozibil etc.

Armata a jucat un rol important mai multe unități de geniu fiind implicate în derularea investiției. Soldații în termen au fost folosiți pentru construcția drumului, alături de muncitori constructori, dar și de țărani, intelectuali ori deținuți. Aceștia din urmă au prestat muncă voluntară, conform obiceiului.

Muntele a fost străpuns, iar Transfăgărășanul a fost amenajat în doar patru ani, cu costuri imense, inclusiv de vieți omenești. Oficial au fost înregistrați 40 de morți, pe acest drum. Neoficial, oamenii spun că au fost mult mai mulți.

Transfăgărășanul și-a luat obolul

Transfăgărășanul are poveștile sale. Una dintre ele este cea a buldozerului îngropat în fundația drumului. S-a întâmplat într-o noapte. O stâncă de peste 700 de tone s-a desprins din munte și s-a prăbușit peste utilaj. Buldozerul a fost strivit precum o cutie de conserve. Iar terenul fiind mlăștinos, a fost îngropat în mâl.

Dimineaţă, muncitorii au găsit stânca scufundată la nivelul drumului, iar mastodontul dispărut. Cum costurile pentru înlăturarea obstacolului erau mult mai mari, responsabilii de șantier au preferat să consturiască drumul peste acesta.

Primul Trabant luat de o avalanşă

Transfăgărășanul nu este un drum ușor. Acest lucru a fost demonstrat de o altă poveste, a primei mașini care a urcat pe drum. Era vorba despre un Trabant șofat de un călugăr. Mașina a ajuns până la punctul Capra, când a fost surprinsă de o avalanșă.

Călugărul a reușit să scape cu viață, sărind din autovehicul, În schimb, Trabantul a fost luat de zăpadă și rostogolit precum un bulgăre.

Mașina a mai fost găsită abia după ce s-a topit zăpada, o jumătate de an mai târziu.