Nu este tocmai un subiect nou, dar Națiunile Unite doresc să știe ce se află în spatele persistenței semnalelor tot mai îngrijorătoare de intoleranță religioasă. Sunt multe de discutat: pe lângă Suedia, Franța și Israelul sunt dovada caracterului urgent al revenirii la acest subiect.

Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite pregătește o reuniune urgentă cu privire la numeroasele dovezi conform cărora ura religioasă se răspândește în diferite locuri de pe planetă - iar arderea unui exemplar al Coranului în exteriorul unei moschei din Suedia este doar un exemplu dintre multe altele.

Potrivit agențiilor internaționale, reuniunea are loc la cererea Pakistanului – o țară despre care se poate spune în linii mari că a devenit independentă în 1947 pentru a-i primi pe musulmanii care trăiau în India. Într-o perspectivă mai largă, ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în unele orașe franceze și ceea ce continuă să se întâmple în Cisiordania face parte din același registru și ONU doreşte să știe de ce, scrie publicația portugheză Jornal Economico.

Dezbaterea va avea loc săptămâna aceasta, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului ONU, cu sediul la Geneva, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Pe lângă problema intrării Suediei în NATO – care a suferit un nou impact după arderea Coranului la Stockholm – o serie de alte consecințe politice rezultă din creșterea recentă a violenței religioase.

După ce președintele Turciei, Recep Erdogan, a comentat evenimentele recente din Franța, relațiile dintre cele două țări au revenit la momentul prost care s-a înregistrat în octombrie 2020, când Franța a decis să închidă câteva organizații legate de Turcia pentru că le considera instigatoare la violență socială. La acea vreme, dezacordul a ajuns la punctul în care guvernul lui Erdogan și-a sfătuit cetățenii să boicoteze toate produsele importate din Franța.

 Israelul în flăcări

În Israel, actele de răzbunare au marcat o altă zi de dezacorduri între musulmani și evrei. După atacul din ziua precedentă al trupelor israeliene asupra Jeninului – considerată cea mai violentă acțiune din regiune din ultimele două decenii – ziua de marți a fost marcată de o serie de evenimente descrise drept 'răzbunare'.

Cel puțin șapte persoane au fost rănite într-un atentat cu o maşină şi cu arme albe la Tel Aviv, capitala Israelului, în cea de-a doua zi a ofensivei militare israeliene de la Jenin. Poliția israeliană a declarat că a primit un denunţ referitor la "o mașină care a atacat mai mulți civili" în nordul Tel Avivului și că suspectul "a fost neutralizat" (a fost împușcat).

Hamas, gruparea palestiniană care administrează Fâșia Gaza, a elogiat atentatul şi l-a apreciat drept o "operațiune eroică" și un "răspuns inițial la crimele ocupației împotriva poporului nostru din tabăra de refugiați de la Jenin". "Aceasta este o acțiune a ceea ce rezistența palestiniană a confirmat - că ocupația va plăti prețul pentru crimele sale", a declarat Hazem Qasem, purtătorul de cuvânt al grupării, într-un comunicat. Într-un comunicat ulterior, Hamas a afirmat că atentatul a fost comis de Hussein Khalaylah, pe care l-a identificat ca fiind unul dintre membrii săi. (Articol de António Freitas de Sousa. Traducerea: Iulia Baran/Rador).