Poetul național Mihai Eminescu, scria în poezia Călin - file din poveste, despre mândra glăsuire a Pădurii de Argint. Specialiștii susțin că în România există două păduri cu acest nume, dintre care una este situată în Munții Metaliferi, în zona județului Hunedoara.

„De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Ş-auzi mândra glăsire a pădurii de argint”, scria poetul Mihai Eminescu în Poezia Călin File din poveste.

Pădurea de Argint există în realitate și se întinde de-a lungul Drumului Național 15 G, între localitățile Valea Seacă și Văratec, loc unde există și o cunoscută mănăstire ortodoxă.

Măsurătorile efectuate de specialiști arată că Pădurea de Argint are o suprafață de două hectare, și este declarată arie protejată, în cadrul proiectului Natura 2000.

De unde îi vine numele de Pădurea de Argint

Deși multă lume ar fi tentată să creadă că în zonă a fost găsită o comoară mare, cu argint, lucrurile nu stau așa, nici pe departe.

Specialiștii din domeniul botanic susțin că numele pădurii vine de la scoarța copacilor care cresc aici, un soi de mesteacăn secular, cunoscut sub numele oficial de Betula Pendula.

Acești copaci au o scoarță de culoare argintie, specifică mestecenilor, de unde vine și numele generic de Pădurea de Argint.

Mai există o a doua Pădure de Argint

Specialiștii mai susțin că în România, există o a doua pădure care poartă același nume, și care este situată în zona Munților Metaliferi, în apropierea localității Săcărâmb, din județul Hunedoara, la doar zece kilometri de Deva.

Oamenii locului cred în proprietățile paranormale care ar exista în zona acestei păduri, despre care se mai spune că ar adăposti și un portal de trecere spre o altă lume.

Localnicii mai spun că în fiecare noapte, dinspre pădure se aud zgomote ciudate, lovituri de fier pe fier, deși nimeni nu se află prin zonă.

Înainte de 1989, fizicienii de la Institutul de Fizică a Pământului au efectuat diferite tipuri de analiză în zona Pădurii de Argint, și au prelevat probe. Niciodată, nimeni nu a mai aflat ceva despre rezultatul cercetării derulate aici.

Pe vremea împăratului austro ungar Franz Iosif, la Săcărâmb a fost deschisă o mină de aur, de unde s-au exploatat zeci de tone de material prețios.