Câștiguri simbolice, multiple obiective potențiale care întunecă piste: contraofensiva de la Kiev dezvăluie puține secrete, în timp ce brigăzile ucrainene se ascund în umbră, pregătite, scrie La libre Belgique.

Armata din Kiev se află într-o ofensivă în estul și sudul țării și declară că „înaintează”, în ciuda ironiilor inamicului cu privire la pierderile lor „catastrofale”. Analistul Dylan Lee Lherke de la compania britanică de informații Private British Intelligence Janes estimează că există o mulțime de operațiuni de manipulare tactică în desfășurare și că putem aștepta mai multe pe măsură ce campania progresează.

„Unul dintre avantajele principale ale atacului este că poți alege timpul și locul în avantajul tău și poți lăsa adversarul să ghicească”, adaugă el.

Informațiile disponibile din surse deschise arată că Kievul nu și-a angajat toate forțele în luptă. Potrivit directorului academic al Fundației Mediteraneene pentru Studii Strategice (FMES), Pierre Razoux, Kievul menține 13 brigăzi mecanizate, două brigăzi blindate și trei brigăzi aeropurtate în afara frontului, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din armata sa, adică aproximativ 3.000 de oameni.

Ce strategie are Kremlinul în războiul din Ucraina

Forțele rusești s-au pregătit timp de luni de zile pentru ofensiva inamicului. O linie defensivă se întinde pe o distanță de peste 800 de kilometri, cu eșaloane de apărare în adâncime și un număr mare de soldați implicați.

După 16 luni de război, președintele Volodimir Zelenski, beneficiind de sprijinul militar occidental, trebuie să-și demonstreze capacitatea de a rezista Moscovei. Kievul „dorește o victorie semnificativă pentru a-și demonstra capacitatea de a lupta, atât în fața populației, cât și a partenerilor occidentali”, sugerează Ivan Klyszsz.

„Strategia Kremlinului constă în a câștiga timp, a epuiza adversarul și a spera că Donald Trump va fi reales în noiembrie 2024 (în Statele Unite), deoarece el nu ar fi interesat de Ucraina. Se speră că europenii obosiți se vor divide în ceea ce privește continuarea conflictului”, concluzionează Pierre Razoux, potrivit La libre Belgique.

În Ucraina, un judecător a fost condamnat pentru corupție

Pe 14 iunie, justiția din Ucraina l-a condamnat la zece ani de închisoare pe unul dintre cei mai controversați judecători ai țării. Mykola Chauss, în vârstă de 56 de ani, a fost judecat pentru corupție de Înalta Curte Anticorupție.

Cazul atrage o atenție specială în Moldova vecină, unde acest fost judecător a fost răpit în 2021 de către SBU, serviciul de securitate ucrainean, chiar înainte de finalizarea procesului de extrădare în Ucraina.

În urma deciziei Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, fostul judecător de la Judecătoria Dniprovski din Kiev a fost găsit vinovat de „acceptarea unei oferte, a unei promisiuni sau a unei mite combinate cu extorcare”.

Cunoscut ca „judecătorul de buzunar al administrației prezidențiale”, conform spuselor deputatului Serghei Lescenko, membru al partidului liberal, Mykola Chaus are o reputație îngrozitoare încă din anul 2012. În calitate de magistrat, funcția sa era să obstrucționeze orice acțiune judiciară împotriva oligarhilor apropiați de președintele ucrainean Viktor Ianukovici.

 În 2014, Mykola Chaus a pronunțat sentințe de închisoare împotriva activiștilor din Avtomaïdan (o organizație care lupta împotriva regimului lui Ianukovici), pe baza unor probe fabricate, scrie Le Monde.

Karaganov, fost consilier al lui Putin, avertizează că atacurile asupra orașelor europene sunt posibile

Serghei Karaganov nu este un individ oarecare în Rusia. În calitate de președinte al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, el este considerat unul dintre consilierii cu cea mai mare influență asupra lui Vladimir Putin.

Se crede că viziunea sa asupra evoluției Ucrainei și apropierea acesteia de NATO a contribuit la modelarea discursului Kremlinului, care a condus la izbucnirea războiului. Declarațiile sale recente sunt extrem de alarmante, deoarece trezesc teama unui conflict nuclear.

Karaganov a afirmat în această săptămână că Rusia ar trebui să intensifice retorica nucleară pentru a încerca să determine țările occidentale să „cedeze” în privința Ucrainei. În cazul în care această abordare nu reușește, în opinia sa, Moscova ar trebui să efectueze atacuri nucleare asupra orașelor europene.

Previziunea lui Karaganov, unul dintre cei mai prestigioși analiști internaționaliști din fosta Uniune Sovietică, este că în cazul unui atac al Rusiei asupra orașelor europene, există șanse mici ca Statele Unite să răspundă pentru a-și apăra aliații. El se întreabă retoric: „Doar dacă ar fi un nebun la Casa Albă s-ar întâmpla așa. Vor decide Statele Unite să atace pentru a apăra europenii, provocând un răspuns și sacrificând, să zicem, Bostonul?”.

Cuvintele lui Karaganov capătă rezonanță atunci când președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, dezvăluie într-un interviu la Minsk că țara sa a primit „rachete și bombe din Rusia de trei ori mai puternice decât cele lansate la Hiroshima și Nagasaki”.

Este prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice când Rusia desfășoară arme nucleare în afara teritoriului său.

Apa „neagră” de la Kahovka nu a ajuns încă în Bulgaria

Știrile din Ucraina devin tot mai îngrijorătoare după explozia de lângă Nova Kahovka din 6 iunie. În zonele inundate, unde mii de oameni au rămas fără hrană, medicamente și adăpost, se răspândește holeră, salmonelă și alte boli infecțioase.

După distrugerea barajului Nova Kahovka, multe substanțe periculoase au ajuns în apă și pot declanșa focare de infecții intestinale, hepatită, botulism și antrax. Ministerul Sănătății din Ucraina a avertizat cu privire la pericolul unui focar de holeră din cauza scăderii nivelului apei.

Între timp, autoritățile din România și Bulgaria asigură că Marea Neagră de-a lungul litoralului lor este curată până în prezent. Acest lucru se datorează vânturilor puternice și curenților marini specifici care împiedică răspândirea poluării.

Imaginile din satelit arată că în jurul Deltei Niprului din Marea Neagră s-a format o învolburare a apelor cunoscută sub numele de „celulă de circulație”, care menține apele în golful Odesa.

Directorul Institutului de Oceanologie de la Academia Bulgară de Științe (BAN), a subliniat că poluarea nu se răspândește în linie dreaptă.