Modelul de a face politică al SYRIZA, potrivit doar pentru perioada extremelor, a fost dezaprobat atât ca mod de guvernare, cât și ca mod de a face opoziție – Ce indică procentele obţinute de Noua Democraţie, SYRIZA și PASOK

La alegerile din 2019, cetățenii au votat în mod clar împotriva unui guvern (cel al stângii radicale, SYRIZA, care a cunoscut o ascensiune fulminantă în timpul crizei datoriei publice, dar care a dus Grecia în pragul unei crize şi mai grave ce a culminat cu organizarea unui referendum pentru ieşirea din zona euro şi cu instituirea controlului asupra mişcărilor de capital, n.trad.). La alegerile din 2023, cetăţenii au respins în mod răsunător un tip de opoziție.

Diferența pare capitală, iar opţiunea, cel puțin în ceea ce privește a doua parte, neobișnuită. În democrații, de regulă, este judecat cel care guvernează.

Dar nu a fost aşa. Și nu pentru că ceea ce a fost respins în ambele cazuri a fost alternarea la putere a unui partid cu un altul, ci ceea ce este respins este un model de a face politică. 

Este respins modelul de a fi în conflict permanent cu realitatea, un model de suspiciune sistematică, de ostilitate permanentă, dar și un comportament antisistemic infantil. Probabil că acest model s-a potrivit vremurilor extremelor, precum cele pe care Grecia le-a trăit în perioada în care a intrat în faliment.

Schimbări politice în Grecia

Nu este însă deloc întâmplător că acest model a început să fie respins de cetățeni imediat după ce „iluziile” pe care le vindea au luat sfârşit și odată cu presupusa „capitulare” (semnarea de către SYRIZA a unui nou program de salvare financiară a Greciei, deşi partidul fusese cel mai mare combatant al programelor anterioare n.trad). Adică încă de la începutul anului 2016.

În acești șapte ani, țara s-a confruntat cu trei amenințări majore. Una la nivel național, care s-a încercat să fie pusă în scenă la granițele turco-greceşti de pe râul Evros (presiunile exercitate asupra graniţelor de valurile de migranţi încurajate de Turcia n.trad.). O criză de sănătate cauzată de pandemia de coronavirus. Și o criză energetică generată de războiul din Ucraina.

Cu siguranță, nu a fost o perioadă normală. Societatea, însă, nu a încetat să caute o promisiune și o cale de revenire la normalitate, care în aceste circumstanțe nu putea fi asigurată decât printr-o senzaţie de competență administrativă.

După cum se poate observa din rezultatele alegerilor, partidul câștigător a fost creditat în mare măsură cu competență administrativă, pentru modul de gestionare a crizelor de către guvern. Partidului învins i s-a imputat, sub forma unei dezavuări colective, tocmai opoziţia la normalitate. 

Jocul făcut de principalul partid de opoziție

Principalul partid de opoziție nu a fost de acord cu extinderea gardului de protecţie de la graniţa greco-turcă, a cochetat cu antivacciniştii, a adoptat un sistem electoral în sprijinul căruia nu a putut aduce decât propunerea unor noi tipuri de guvernare și a mers până acolo încât a contestat procesul electoral și a încercat să câștige voturi de la cea mai respingătoare versiune a extremei drepte (SYRIZA nu s-a raliat demersului iniţiat de Noua Democraţie şi susţinut de PASOK de a obţine în instanţă interzicerea participării la alegeri a partidului de extremă dreaptă înfiinţat din închisoare de un fost deputat al Zorilor de Aur - formaţiune declarată tot de justiţia greacă drept organizaţie criminală n.trad.).

Atacurile asupra clasei de mijloc, monedele complementare (propuneri de a fi adoptate monede alternative la euro la nivel local, n.trad.) și toxicitatea în discursul public au arătat că, deși în totală disonanţă cu dorințele și anxietățile societății, modelul partidului de a face politică nu s-a schimbat.

Dar vremurile s-au schimbat. Nu mai este vremea extremelor. Este vremea partidelor de centru. Iar aceste vremuri au fost ilustrate la urne de procentele obţinute de Noua Democraţie (ND - centru-dreapta), dar și de PASOK (centru-stânga) care acum aspiră să revină în postura de celălalt pol nu doar al sistemului politic, ci şi al normalității.

sursa: RADOR / tovima.gr