Mai este o oră până când zorii se răspândesc peste Marea Nordului. La bordul KV Bergen, ofițerul de cart este treaz. Nava din Garda de Coastă a Marinei Norvegiene, lungă de 93 de metri, este în patrulare, la 50 de mile în largul mării. Cerul este întunecat, marea mai întunecată. Doar luminile de pe navă străpung ploaia și ceața. Ceva imens și incongruent se profilează din apă, ca focurile de artificii de Crăciun.

„Troll A”, spune Torgeir Standal, de 49 de ani, al doilea comandant al navei. Când a fost transportat în acest loc pustiu, cu aproape 30 de ani în urmă, Troll A a devenit cea mai înaltă structură mutată vreodată de oameni de pe suprafața Pământului. Anul trecut, Troll, a furnizat 10% din necesarul de gaz natural al UE.

În septembrie 2022, o explozie pe o altă conductă de gaz subacvatică, aflată la aproape 600 de mile distanță a îngrozit lumea. În ciuda a trei investigații aflate încă în curs, încă nu există un răspuns oficial la întrebarea cine a aruncat în aer conducta Nord Stream. Dar, faptul că acest lucru s-ar putea întâmpla din nou a declanșat o alertă la nivel european.

Pe fondul confruntării dintre Rusia și Occident, se acordă o atenție deosebită securității cablurilor și conductelor submarine. Norvegia, alături de aliații NATO, a sporit patrulele navale în Marea Nordului - o zonă vitală pentru securitatea energetică a Europei. Prezența lui Bergen, zi și noapte, în aceste ape, face parte din efortul de a rămâne vigilenți. Sarcina echipajului de la bord este să supravegheze zona și să prevină un nou posibil atac.

Ce caută de fapt echipajul?

În ultimele săptămâni, Bergen a urmărit mișcările suspecte ale unei fregate militare rusești în Marea Nordului. Ce-i drept, rușii au dreptul să navigheze prin aceste mări spre Atlantic și este foarte puțin probabil ca cineva la Moscova să fie atât de nebun încât să atace deschis o platformă petrolieră sau o conductă de gaz.  Dar, spune Dyb, în timp ce nava sa se îndreaptă spre vest către o altă platformă petrolieră, Oseberg, „este important să arătăm că suntem prezenți. Că supraveghem.”

Rapoartele recente conform cărora nave  rusești – cu trackerele oprite – au fost prezente în apropierea locului exploziilor Nord Stream în lunile premergătoare incidentului au întărit importanța de a lua măsuri suplimentare. Desigur, gazul nu e gratuit. Norvegia a profitat enorm de pe urma creșterii prețurilor la gaz și petrol care a urmat invaziei Ucrainei de către Putin. Gigantul energetic de stat Equinor a realizat un profit record de 75 de miliarde de dolari în 2022.

Oslo este sensibil la acuzațiile că a profitat de pe urma războiului și dorește să arate Europei că îi pasă de securitatea energetică a vecinilor săi. Dar amenințarea la adresa conductelor ar putea fi, de asemenea, mai discretă. Una dintre numeroasele teorii despre atacul Nord Stream este că acesta a fost efectuat de un grup mic de scafandri, care operează de pe un iaht obișnuit. Într-un astfel de scenariu, ceva aparent la fel de inocent precum o navă care se oprește brusc sau care urmează un curs neobișnuit prin apă, ar putea fi suspect.

Echipajul lui Bergen are autoritatea de a inspecta navele pe care echipajul său le consideră un motiv de îngrijorare. Prezența secretă a Rusiei în aceste ape a fost semnalată de serviciile de informații din Norvegia în ultimele săptămâni. O investigație comună a radiodifuzorilor publici din Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda a descoperit dovezi că nave civile, cum ar fi nave de pescuit, sunt folosite pentru activități de supraveghere.

„Întotdeauna căutăm ciudățenii, orice este neobișnuit, cum ar fi nave noi în zonă care nu au mai fost aici”, spune Magne Storebø, 26 de ani, subofițer superior. Incidentul Nord Stream și noua situație de securitate au schimbat modul în care Storebø se gândește la munca sa. El este „mai conștient de pericolul prezenței navelor suspecte”, spune el. „Mai treaz, ai putea spune.”Storebø este mult mai atent la pericolele potențiale.

Războiul energetic, runda a doua

Pe măsură ce Europa iese din prima iarnă a războiului energetic cu Rusia, rezervele sale de gaze au rezistat mai bine decât se aștepta aproape oricine. Dar, pe măsură ce continentul se pregătește pentru iarna viitoare, riscul unui alt atac în stil Nord Stream la o conductă cheie este luat în serios la cele mai înalte niveluri de conducere.

„Lucrurile arată în regulă acum pentru securitatea gazelor”, a spus un înalt oficial al Comisiei Europene, vorbind sub protecția anonimatului, referindu-se la chestiuni sensibile ale securității energetice. „Dar dacă Norvegia are o conductă care explodează, ne aflăm într-o situație diferită.”

Factorii politici din UE văd patru riscuri cheie la adresa securității gazelor în iarna viitoare, a adăugat oficialul: o vreme excepțional de rece; o redresare economică chineză mai puternică decât se așteaptă, care va spori cererea globală de gaz; Rusia întrerupând total gazele pe care le trimite în Europa; un „incident” care ar afecta infrastructura energetică. Un astfel de eveniment nu numai că ar putea amenința oferta, dar ar putea stârni panică pe piața gazelor, așa cum s-a văzut în 2022, ridicând prețurile și afectând cetățenii și industriile europene.

Și nicăieri potențialul de daune nu este mai mare decât în Marea Nordului. Norvegia este acum cel mai mare furnizor de gaze din Europa. După ce președintele rus Vladimir Putin și gigantul energetic Gazprom au oprit alimentarea prin Nord Stream și alte conducte, Norvegia și-a intensificat propria producție în Marea Nordului, livrând cu mult peste 100 de miliarde de metri cubi în UE și Regatul Unit în 2022.

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a vizitat Troll A în martie anul acesta – prima vizită a unui președinte al Comisiei în Norvegia din 2011 – pentru a-i mulțumi personal premierului țării, Jonas Gahr Støre, pentru livrările care „ne-au ajutat să trecem iarna”.

„Avem o responsabilitate uriașă, aprovizionând restul Europei cu energie”, a declarat ministrul Apărării Bjørn Arild Gram pentru Politico. „A fi un producător stabil, de încredere de energie, de gaz, este un rol important pentru noi și luăm asta foarte în serios. De aceea, de asemenea, facem atât de mult pentru a proteja această infrastructură.” Marea majoritate a acestui gaz este transportat în nord-vestul Europei printr-o rețea complexă de conducte de pe fundul mării - mai mult de 5.000 de mile dintre ele doar în jurisdicția Norvegiei.

Marea Nordului are o adâncime medie de doar 95 de metri, adâncie la care se află conductele Nord Stream care au fost atacate. „De fapt, nu este nevoie de o capacitate deosebit de sofisticată pentru a ataca o conductă în ape relativ puțin adânci”, spune Sidharth Kaushal, cercetător la Centrul de studii Royal United Services Institute din Marea Britanie. O navă mică, „niște scafandri și o încărcătură [explozivă] ” sunt tot ce ar putea fi nevoie, spune Kaushal.

Șeful marinei

După incidentul Nord Stream din septembrie, suspiciunea a căzut instantaneu asupra Rusiei. Moscova are un istoric de operare în așa-numita zonă gri - săvârșind acte ostile pe ascuns. Până în prezent, cele trei investigații care au analizat incidentul nu au confirmat această suspiciune. Dar guvernele europene – și armatele lor – nu își asumă niciun risc. În zilele imediat următoare exploziilor, șefii marinei NATO au început să se sune între ei pentru a încerca să coordoneze eforturile de a proteja infrastructura energetică, spune Rune Andersen, șeful marinei norvegiene.

Toți au avut același gând, spune el. „Dacă asta se întâmplă în Marea Nordului, vom avea o problemă.” Andersen s-a alăturat Marinei de tânăr, în 1988, la sfârșitul Războiului Rece. Acum în vârstă de 54 de ani, este obișnuit cu amenințarea rusă care pune în pericol securitatea Norvegiei și a Europei. „După decenii de încercări de integrare sau cooperare cu Rusia, acum avem război în Europa. Vedem că vecinul nostru este brutal și dorește să folosească forța militară”, spune el sumbru.

„Am lucrat în Marina în anii ’90, când pacea și parteneriatul erau pe ordinea de zi. Ne-am întors la o situație la care nu ne-am fi așteptat. Cu toate acestea, subliniază el, propriile sale forțe nu au văzut până acum nicio mișcare sau operațiune rusă „care să fie diferită de ceea ce erau înainte”, referindu-se la atacul asupra Nord Stream. „Munca pe care o facem este de prevenție, mai degrabă decât adaptată oricărei amenințări specifice”, adaugă el.

Chiar și așa, acele discuții timpurii cu aliații NATO s-au oficializat acum în coordonarea zilnică prin intermediul cartierului general al Comandamentului Maritim Aliat din Regatul Unit, pentru a se asigura că există întotdeauna nave NATO la îndemână care pot acționa ca „prim răspuns” la eventualele incidente. Navele britanice, germane și franceze s-au alăturat omologilor lor norvegieni în efortul de monitorizare și supraveghere. Este „ o provocare” să protejezi fiecare centimetru de conductă, tot timpul, spune Andersen. Rolul lui Bergen și al navelor ca acesta, adaugă el, este doar „o parte din puzzle”. Pur și simplu prin prezența lor pe mare, aceste nave cresc șansele de a prinde potențialii sabotori în flagrant.

Scopul, cu alte cuvinte, este de a reduce dimensiunea „zonei gri” – sau de a „crește rezoluția” imaginii marinei asupra activității din Marea Nordului, așa cum spune Andersen. În colaborare cu companiile energetice și operatorii de conducte, au fost folosite vehicule subacvatice fără pilot - drone - care utilizează camere și sonar de înaltă rezoluție, spune Andersen, pentru a „carta micro-terenul” din jurul conductelor. Acestea sunt suficient de sensibile pentru a detecta o încărcătură explozivă.

Equinor, alături de operatorul de conducte Gassco, a efectuat o „inspecție amplă” a infrastructurii sale submarine de conducte, spune un purtător de cuvânt al companiei. Investigația nu a evidențiat „niciun semn de activități rău intenționate”, dar inspecțiile conductelor sunt în desfășurare „continuu”. O serie de observații aeriene cu drone în apropierea infrastructurii energetice norvegiene în timpul atacurilor Nord Stream de anul trecut a inclus un raport despre o ambarcațiune suspectă care se învârtea în jurul bazei navale Haakonsvern.

Europa în alertă

Șeful marinei este totuși foarte serios cu privire la potențiala amenințare. Este posibil un atac în stilul Nord Stream în Marea Nordului. În toată Europa, alerta a fost ridicată. Luna aceasta, NATO a avertizat despre un „risc semnificativ” ca Rusia să vizeze conductele submarine sau cablurile de internet, ca parte a confruntării sale cu Occidentul. Mai multe țări își măresc capacitatea de patrulare și de supraveghere subacvatică. Marina Regală Britanică a accelerat achiziționarea a două nave specializate în supravegherea oceanelor, prima va fi operațională în această vară.

UE și NATO au înființat o nouă echipă operativă comună care se concentrează pe protecția infrastructurii critice. Într-adevăr, chiar dacă Europa trece de la combustibilii fosili la energia verde, Marea Nordului va rămâne o putere vitală a energiei eoliene offshore, cu planuri pentru o extindere uriașă în următorii 25 de ani. La începutul acestui an, serviciile de informații din Țările de Jos au raportat o navă rusească care încerca să cartografieze infrastructura parcului eolian din sectorul olandez al Mării Nordului.

„Credem că rușii au vrut să investigheze posibilitățile unui potențial viitor sabotaj”, a declarat Jan Swillens, șeful Serviciului de Informații și Securitate Militară olandez. „Acest incident arată clar că aceste tipuri de operațiuni rusești sunt efectuate mai aproape decât s-ar putea crede.” În același timp, în Marea Baltică, țările sunt atente la securitatea din jurul infrastructurii lor, pe mare și pe uscat. La sfârșitul anului trecut, Estonia a efectuat o inspecție subacvatică a celor două cabluri de alimentare Estlink și a conductei de gaz Baltic Connector care o leagă de Finlanda, potrivit marinei estoniene.

Între timp, Lituania acordă „o atenție deosebită” securității în jurul terminalului său de GNL de la Klaipėda, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. În Lituania a avut loc prima alarmă falsă majoră de la incidentul Nord Stream, când o conductă de gaz de pe uscat a explodat într-o seară de vineri, în ianuarie. Conducta avea 40 de ani vechime și a fost vorba despre o defecțiune tehnică. Pericolul reprezentat de Rusia pentru infrastructura din întreaga Europă nu trebuie subestimat, spune Vilmantas Vitkauskas, director al Centrului Național de Management al Crizelor din Lituania și fost oficial al serviciilor de informații NATO. „Știm modul lor de a gândi, [modul] în care trimit semnale sau exercită presiune”, spune Vitkauskas. „Înțelegem Rusia destul de bine și suntem destul de îngrijorați de ceea ce vedem și de cât de vulnerabilă este infrastructura noastră în Europa.”

Supraveghetorii de pe ape

Înapoi la bordul lui Bergen, viața marinarilor continuă ca de obicei. Este un echipaj tânăr, cu o vârstă medie de aproximativ 30 de ani. Unii sunt recruți. În Norvegia, este încă obligatoriu ca tinerii de 19 ani să se prezinte pentru serviciul național, dar doar aproximativ unul din patru sunt recrutați efectiv pentru o perioadă de 19 luni.

Supravegherea, întreținerea și exercițiile de căutare și salvare fac parte din rutina obișnuită a echipajului. Un elicopter de pe una dintre platformele de petrol și gaze Oseberg decolează, iar echipajul este antrenat într-un exercițiu care adună oamenii pe și de pe puntea lui Bergen în mijlocul nopții, simulând o operațiune de salvare. Nava trebuie să fie pregătită să răspundă la un incident în cazul în care apelul sosește de la sediul naval că este necesar ajutor sau o navă suspectă a fost identificată în zona lor din Marea Nordului, potrivit Politico.