Siegfried Hecker, fostul director al Los Alamos, a explicat într-un interviu cum războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a distrus deja certitudinile care au împiedicat utilizarea armelor de distrugere în masă de zeci de ani.

Siegfried S. Hecker, în vârstă de 79 de ani, este un om de știință în domeniul ingineriei nucleare și o figură definitorie a programului nuclear al Statelor Unite. Timp de 34 de ani, el a efectuat cercetări la Laboratorul Național Los Alamos, unde a fost dezvoltată prima armă nucleară la începutul anilor 1940, ca parte a proiectului Manhattan.

În perioada 1986-1997, a fost directorul Laboratorului Național Los Alamos, fiind al patrulea succesor al lui Robert Oppenheimer, cunoscut și ca „părintele bombei atomice”. După perioada petrecută la Los Alamos, Hecker a predat la Universitatea Stanford.

Războiul lui Putin a distrus certitudinile privind utilizarea armelor nucleare

Întrebat despre cea mai periculoasă acțiune făcută de Vladimir Putin până acum, Hecker a răspuns: „Cea mai mare îngrijorare imediată este, desigur, potențiala utilizare de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina. Amenințările lui Putin par a fi în primul rând de a descuraja Occidentul. Cu toate acestea, pentru că sunt nucleare, trebuie luate în serios.

Dar pericolul mult mai mare este combinarea tuturor acestor evoluții. Și asta a început cu adevărat odată cu invazia neprovocată a Ucrainei de către Putin... Dar ceea ce m-a îngrijorat cel mai mult după invazia Ucrainei este impactul acesteia asupra ordinii mondiale nucleare. Frica mea este că Putin a distrus această ordine”.

Hecker a explicat că ordinea nucleară din ultimele decenii a fost susținută de patru piloni, primul fiind ceea ce unii numesc tabu nuclear. În urma dezvoltării și utilizării primelor arme nucleare în 1945, nicio armă nucleară nu a fost folosită în război. Acest lucru, spune el, este rezultatul unei comenzi care a evoluat de-a lungul deceniilor, iar multe țări, inclusiv SUA și Uniunea Sovietică, au vrut să se asigure că armele nucleare nu au fost și nu vor fi folosite.

Al doilea pilon, spune Hecker este reprezentat de proliferarea nucleară, în timp ce cel de-al treilea este terorismul nuclear. „Al patrulea pilon al ordinii nucleare globale se află la celălalt capăt al spectrului, binele care vine din energia nucleară.

Reacțiile nucleare, spre deosebire de reacțiile chimice, vă oferă un factor de producție de milioane în energie - o energie imensă care poate fi folosită atât pentru bine, cât și pentru rău. Peste 10% din energia mondială este produsă de energia nucleară”.

E posibil să ne confruntăm cu o cursă nucleară necontrolată ca în anii 1950?

Întrebat de Der Spiegel dacă există posibilitatea să ne confruntăm cu o cursă nucleară necontrolată ca în anii 1950, Hecker a spus că „este posibil”. El a mai subliniat că aceasta nu este dorința guvernului american, deși există unii în cercurile republicane care ar dori să întărească foarte mult arsenalul nuclear al Americii.

„Spre deosebire de SUA și Rusia, China nu a fost niciodată legată de un tratat de dezarmare, iar Beijingul nu are nicio intenție să schimbe asta. Dimpotrivă: în octombrie, șeful statului Xi Jinping a declarat că țara sa va construi în viitor „un sistem puternic de descurajare strategică”. China are în prezent peste 400 de arme nucleare”.

Întrebat despre extinderea programului nuclear chinez, Hecker a explicat că China construiește capacități nucleare pentru a-și asigura protecția și pentru a părea mai puternică în ochii SUA. El a mai adăugat că, deși acumularea de arme nucleare nu este pentru a cuceri restul lumii, China merge înainte pentru a domina economia globală. Hecker a subliniat importanța diplomației „Track 2” în acest context.

Mai multe țări discută despre dezvoltarea propriilor arme nucleare după atacul Rusiei asupra Ucrainei

Fostul director de la Los Alamos a mai subliniat că SUA nu oferă acestor țări doar o descurajare nucleară îmbunătățită, făcând referire la Coreea de Sud, Japonia și chiar Australia, despre care se crede că discută despre dezvoltarea propriilor arme nucleare după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

„Iranul a reînceput să producă mai mult uraniu slab îmbogățit după retragerea administrației Trump din Acordul Internațional Nuclear. Pentru centralele nucleare, aveți nevoie de aproximativ 3 până la 5% îmbogățire. Îmbogățirea cu până la 20% este considerată pașnică. Iranul a ajuns în această etapă cu ani în urmă”, potrivit Der Spiegel.