Asociații pentru libertatea presei de la Paris și până la New York și-au exprimat consternarea față de propunerea Suediei de diluare a unei legi cruciale a UE contra intimidării practicate de entități corporatiste și politice.

Comisarul european al valorilor Věra Jourová și președinta Parlamentului European Roberta Metsola au făcut promisiuni mari privind protejarea jurnaliștilor europeni de plângerile în justiție rău intenționate.

Pe lângă alte măsuri, o nouă lege propusă de ele le-ar conferi judecătorilor puterea specială de a respinge plângeri „evident nefondate” care echivalează cu „procese strategice împotriva participării publice” [SLAPP].

Ele o numesc informal „Legea lui Daphne”, după jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia asasinată cu o mașină-capcană în 2017, pentru a-i sublinia importanța.

Diplomații UE o vor discuta pe 15 martie la Bruxelles în spatele ușilor închise, existând speranța că vor putea ajunge la un acord până în iunie, urmând ca legea să intre în vigoare cel mai târziu în 2026.

Însă președinția suedeză a UE a eliminat deja prevederi „esențiale” din textul legii, cu scopul de a înlesni o înțelegere între cei 27 de membri, fapt care a provocat indignarea apărătorilor libertății presei.

Suedia a eliminat prevederi speciale privind cazurile transfrontaliere și a diluat totodată limbajul utilizat în privința respingerii timpurii a cazurilor, conform unei „propuneri de compromis” consultate și de EUobserver și puse la dispoziția grupurilor activiste.

„«Legea lui Daphne» trebuie să acopere cazurile transfrontaliere și să cuprindă măsuri eficiente de protecție anti-SLAPP, inclusiv suspendarea procedurilor și respingerea timpurie a SLAPP-urilor, compensații pentru pagubele suferite de pârâți și amenzi pentru reclamanții care inițiază SLAPP-uri”, a declarat pentru EUobserver Fundația Daphne Caruana Galizi din Valletta.

„Eliminarea sau diluarea acestor măsuri, precum și eliminarea clauzelor privind cazurile transfrontaliere golesc directiva de orice conținut”, a mai precizat Fundația.

Reporteri Fără Frontiere, cu sediul la Paris, a declarat: „Este esențial ca directiva să fie aplicabilă cât mai multor cazuri cu putință. În acest scop, conceptul de cazuri cu efect transfrontalier propus de Comisie e esențial”.

„Face posibil să [...] fie cuprins, de exemplu, cazul poluării unui râu care traversează mai multe țări europene”, a declarat Julie Majerczak, reprezentantă a organizației.

Modificările operate de Suedia înseamnă că „indivizii și corporațiile cu influență vor fi în continuare în măsură să-i dea în judecată pe jurnaliști în jurisdicții multiple, punându-i în situația imposibilă de a-și apăra munca”, a declarat și Flutura Kusari de la European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF) din Leipzig, Germania.

Tom Gibson, de la Committee to Protect Journalists din New York, a declarat și el: „Răspândirea SLAPP-urilor în Europa a atras atenția asupra presiunii enorme aplicate asupra vocilor critice de către cei bogați și puternici”.

„Acest text, [acum - n.trad.] compromis, înseamnă că statele UE vor să știrbească, iar nu să întărească legislația”, a mai afirmat el.

Problema este într-atât de gravă în Malta încât în 2017 „literalmente înainte să apucăm să îngropăm ce mai rămăsese din mama mea moartă, eram înapoi în instanță luptându-ne cu unul dintre cele 40 sau mai multe procese împotriva ei”, declara în octombrie 2022 fiul lui Daphne, Matthew Caruana Galizia, la o conferință anti-SLAPP din Strasbourg.

„Astăzi, fostul premier al Maltei, Joseph Muscat, încă o mai acuză în instanță pe mama mea moartă. E o situație suprarealistă. Mă șochează de fiecare dată când o spun”, a mai declarat el la acea dată.

 Degradarea moralului

Dar și ziare mari precum Gazeta Wyborcza din Polonia, studenți publiciști din Germania sau activiști ecologiști din Franța se numără printre victimele recente ale proceselor de hărțuire.

În unele zile la redacția ziarului Gazeta Wyborcza sosesc lăzi întregi cu documente judiciare legate de cele peste 100 de procese pe care i le-a intentat în ultimii ani partidul de guvernare Lege și Justiție, a declarat la Strasbourg editorul adjunct Piotr Stasiński.

Presiunea pusă asupra lor în termeni de timp irosit, sănătate mentală și bani riscă să-i facă pe redactori „pesimiști” ori să aibă un „efect înfiorător” asupra muncii lor, a declarat Stasiński.

Și EUobserver a avut de luptat la Bruxelles în trei procese de tip SLAPP în ultimii trei ani, unele implicând și elemente transfrontaliere legate de Luxembourg și Belarus.

EUobserver a luptat cu ajutor financiar de la ECPMF, care așteaptă în continuare noi solicitări de ajutor.

Referindu-se la textul epurat de Suedia, purtătoarea de cuvânt a lui Jourová a declarat: „Nu vom comenta cu privire la fiecare etapă a negocierii”, potrivit euobserver.com

„Vom colabora cu celelalte instituții în vederea unei adoptări rapide pentru a îmbunătăți eficient protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului de procesele abuzive”, a mai spus ea.

Președinția suedeză a UE a refuzat să comenteze public propunerea de compromis scursă în presă.

 

Traducerea Rador