Dezbaterea privind migrația a revenit în topul agendei UE. Mai exact, liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul de la Bruxelles, să adopte o serie de măsuri menite să reducă numărul migraților care sosesc ilegal pe teritoriul UE.

Austria a fost unul dintre cei mai puternici susținători, solicitând ca bugetul UE să fie folosit pentru a consolida gardul de la granița Bulgariei cu Turcia. Încă din octombrie 2021, douăsprezece țări au cerut ca UE să finanțeze acest tip de zid, ca răspuns la sosirea migranților prin Belarus.

„Vom acţiona pentru a întări frontierele noastre externe şi a preveni migraţia ilegală”, a declarat după summit preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică. Statele UE vor, de asemenea, să faciliteze recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora, a mai spus Von der Leyen.

Ce a cerut cancelarul austriac Karl Nehammer şi ce a obținut

Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. O parte din ţările membre au mărit presiunea pentru o astfel de soluţie, la care nu se face însă referire explicită în textul declaraţiei adoptate.

La finalul reuniunii șefilor de stat și de guvern de vineri dimineață, cancelarul austriac Karl Nehammer și-a exprimat satisfacția: „Avem un angajament că toate țările de la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când vine vorba de protejarea acestor frontiere externe”, a spus el, salutând „o claritate fără precedent”.

„Avem un angajament clar din partea Comisiei de a sprijini proiecte pilot atât în Bulgaria, cât și în România”, a adăugat el.

Deși președintele Consiliului European, Charles Michel, consideră că o astfel de finanțare este posibilă din punct de vedere legal, Comisia Europeană a refuzat până în prezent să permită ca banii UE să meargă către „ziduri și sârmă ghimpată”.

Ce au cerut liderii europeni

Dezbaterea privind migraţia a revenit pe unul din primele locuri pe agenda europeană odată cu creşterea numărului de sosiri ilegale (cu 64%, potrivit Frontex) şi de cereri de azil (cu aproape 50%) în UE în 2022, la care se adaugă circa 4 milioane de refugiaţi ucraineni, ceea ce a pus sub presiune capacităţile de primire ale unor state.

În declaraţia lor finală, cei 27 cer Comisiei să finanţeze măsuri care să contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE şi să mobilizeze imediat fonduri europene substanţiale şi mijloace pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacităţile şi infrastructurile de protejare a frontierelor, mijloacele de supraveghere, mai ales aeriană, şi echipamentele.

Preşedinta Comisiei a evocat vineri finanţarea posibilă de infrastructuri mobile şi fixe, vehicule cu camere de supraveghere, turnuri de pază cu supraveghere electronică. Dornici să scadă numărul de sosiri ilegale şi să îl crească pe cel al returnărilor, şefii de state şi de guverne din UE şi-au afirmat voinţa de a utiliza toate instrumentele pertinente pentru a determina - mai ales prin măsuri restrictive în materie de vize sau ajutor pentru dezvoltare - ţările de origine şi de tranzit să îşi preia resortisanţii.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a avertizat în privinţa unei „Europe fortăreaţă”

„Le putem cere (ţărilor) să îşi preia migranţii ilegali, dar trebuie să oferim căi de migraţie legală. Mai întâi, pentru că Europa are nevoie de migranţi. Şi, în al doilea rând, pentru că este cea mai bună modalitate de a trata cu partenerii noştri din lume”, a afirmat Josep Borrell.

La summit, statele UE au aprobat în mare măsură planurile Comisiei de a permite subvenţii mai flexibile pentru tehnologiile verzi pentru a ajuta industria europeană în competiţia cu SUA şi China.

Alte decizii adoptate vineri

Potrivit declaraţiei adoptate vineri, statele UE trebuie să poată oferi beneficii fiscale pentru industriile de importanţă strategică. Sume suplimentare din fondurile actuale ale UE vor fi disponibilizate pentru sprijinirea anumitor sectoare, astfel încât concurenţa între ţările UE să nu fie distorsionată. Nu există nicio menţiune despre contractarea unei noi datorii comune.

Liderii europeni au mai convenit că sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea deficitului de mână de lucru calificată şi asupra importanţei aprovizionării cu materii prime. Acest subiect va fi abordat mai în detaliu la viitorul summit UE din martie. Liderii UE au chemat totodată Serbia şi Kosovo să îşi normalizeze relaţiile după recentele tensiuni, informează Agerpres.