Curtea supremă britanică a confirmat miercuri legalitatea protocolului pe dispoziţiile post-brexit pentru Irlanda du Nord, care se află în centrul unor intense negocieri între Londra şi Bruxelles şi blocării instituţiilor locale.

Respingând în unanimitate recursul depus de opozanţii textului, Curtea supremă pune punct contestării protocolului nord-irlandez în faţa justiţiei britanice.

Această procedură a fost iniţiată de mai multe personalităţi unioniste, printre care foştii prim-miniştri nord-irlandezi Arlene Foster şi David Trimble, decedat de atunci, care denunţă în protocol o ameninţare pentru locul Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit.

Nu au avut câştig de cauză în primă instanţă la Înalta Curte de la Belfast în iunie 2021, apoi la apel în martie 2022. Reclamanţii contestau legalitatea textului deoarece, lăsând Irlanda de Nord în uniunea vamală a Uniunii Europene, ar încălca, după părerea lor, legile care au creat Regatul Unit în 1800, ca şi Northern Ireland Act, care a promulgat acordul de pace din Vinerea Mare din 1998.

Şeful unioniştilor din DUP, Jeffrey Donaldson, prezent la Curtea supremă, a estimat că soluţia nu trebuie aşteptată de la justiţie, dar "acest caz a folosit ca să se sublinieze unele din motivele pentru care unioniştii au respins uniform protocolul".

Instituţiile locale nord-irlandeze sunt blocate de un an din cauza retragerii DUP, care cere modificări substanţiale ale textului. Guvernul britanic trebuie să "înlocuiască protocolul cu dispoziţii pe care unioniştii să le poată susţine", a subliniat Jeffrey Donaldson.

"Daunele produse de Brexit"

Pe Twitter, şefa Sin Fein-ului nord-irlandez, Michelle O'Neill, favorabilă reunificării insulei, a subliniat că protocolul este nu numai "legal", "ci şi necesar pentru a limita daunele produse de Brexit".

Negociat şi semnat în acelaşi timp cu acordul de ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, protocolul nord-irlandez menţine de facto provincia britanică, care are singura frontieră terestră britanică cu UE, în piaţa unică europeană, prevăzând controale pentru mărfurile provenind din Marea Britanie.

Textul urmăreşte în acelaşi timp să păstreze acordul de pace din 1998, care a pus capăt la trei decenii de conflict sângeros pe insulă, evitând refacerea unei frontiere vamale dure între Republica Irlanda (membraă a UE) şi provicncia britanică Irlanda de Nord, şi să protejeze integritatea pieţei unice europene.

Deşi nu a fost niciodată pus în practică integral, din cauza unor perioade de graţie privind controalele pentru produse precum carnea necongelată sau medicamentele, protocolul este sursă de tensiuni care au dus în 2022 la redeschiderea negocierilor între Londra şi Bruxelles.

Londra cere UE să simplifice controalele vamele dintre Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, criticate de unioniştii nord-irlandezi.

Britanicii cer de asemenea ca rolul Curţii de justiţie a Uniunii Europene (UE), care supervizează aplicarea prorocolului, să fie suprimat sau atenuat, potrivit lalibre.be

Progrese majore au fost anunţate recent în presă, după care au fost temperate, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a referit în urmă cu o săptămână la discuţii "foarte constructive" cu Londra.

(Traducerea Rador)