Un român care astăzi ar avea peste 120 de ani și despre care nu se mai știe nimic din 1944 nu a fost declarat mort de instanță. Judecătorul a admis că este imposibil ca omul să mai fie în viață, dar a considerat că nu au fost respectate etapele legale.

Un român care ar avea acum cel puțin 120 de ani nu a fost declarat mort din punct de vedere legal de magistrații Judecătoriei Sânnicolau Mare. Și nu din cauza faptului că ar mai putea fi în viață, ci a prevederilor din codul de Procedură Civilă.

Dispărut fără urmă

Cererea de declarare a morții , din punct de vedere juridic, a fost făcută de un localnic din Sânnicolau Mare. Acesta a moștenit o casă și un teren în zonă și în momentul în care a vrut să efectueze lucrări de construcție a descoperit că o parte din grădina sa era deținută de un bărbat pe nume Peter S.

Omul a făcut propria investigație a aflat că Peter ar fi dobândit terenul în 1904. Asta ar însemna că omul ar trebui să aibă acum mult peste 100 de ani. Potrivit declarațiilor mai multor martori, Peter ar fi murit în război, însă decesul său nu este menționat în documentele oficiale. Ultimele informații despre el datează în 1944.

Singura posibilitate ca Peter să fie declarat mort este o hotărâre judecătoreacă.  „Apreciem că în speță instanța poate face aplicarea unei prezumții simple, potrivit căreia o persoană nu trăiește 120, 130 sau chiar 140 de ani (fapt de notorietate) - astfel încât se poate prezuma că aceasta este decedată, prezumție care poate fi consolidată și prin administrarea altor probe, cum sunt declarațiile de martori“, se arată în solicitarea reclamantului.

Decizia instanței

Instanța i-a respins însă solicitarea bărbatului. În legislația din România o persoană trebuie declarată mai întâi dispărută. Dacă după doi ani nu se obțin niciun fel de informații care să ateste că este încă în viață, poate fi demarată procedura de declarare a morții.

„Instanţa reţine că nu este suficient să se demonstreze că nu se ştie nimic despre o persoană pentru a fi declarată moartă, întrucât textul de lege solicită în mod expres dovada neîndoielnică a dispariţiei, cumulativ cu probarea unor indicii certe că ar fi încetat din viaţă (situaţii de fapt care probează acest eveniment natural), ceea ce nu este cazul în prezenta speţă.

Prezumţia că pârâtul nu ar mai putea fi în viaţă la vârsta de peste 120 de ani, deşi corectă, nu este în măsură să fundamenteze prin ea înseşi admiterea demersului judiciar , de vreme ce nu este dovedită şi premisa cerută de lege, aceea ca persoana în cauză să fi dispărut ca urmare a morţii”, se arată în sentința Judecătoriei Sânnicolau Mare. Acesta nu este definitivă și a fost atacată cu apel, potrivit adevarul.ro.