Direcția Națională Anticorupție (DNA) a explicat în referatul prin care cereau arestarea lui Alexandru Pițurcă și a lui Gabriel Țuțu cum au acționat toți cei implicați. Au fost făcute publice stenograme din dosarul măștilor contrafăcute, dar și numele afaceriștilor implicați. Într-una dintre convorbiri se vorbește despre bani și modul în care ei vor fi împărțiți.

Procurorii DNA au făcut publice culisele dosarului în care este implicat Victor Pițurcă, fostul selecționer al naționalei de fotbal. Afacerea cu măștile contrafăcute a avut loc în perioada pandemiei de coronavirus. Romarm, firma care reprezintă industria de apărare a României, a fost desemnată să producă măști de protecție. Liniile de producție pentru echipamentele sanitare urmau să fie instalate la filiala Dragomirești.

Această delegare ar fi fost privită ca o afacere, susțin procurorii DNA în documentele publicate. Operațiunea a fost coordonată de Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și se anunța a fi avantajoasă pentru toți cei care se implică. Un apropiat a lui Țuțu, Andrei Hudea, ar fi cel care a găsit finanțatorul, pe Victor Piţurcă, prin firma fiului său, Alexandru Pițurcă. De partea logistică s-au ocupat Andrea şi Riccardo Barsanti, șefii Interarm impex. Clientul, MApN, a fost găsit de Gabriel Țuțu, potrivit documentelor DNA.

Întâlnirea cu șeful Romarm, confirmată de Victor Pițurcă

Prima întâlnire din această afacere ar fi avut loc pe 10 aprilie 2020. La sediu Romarm, Gabriel Ţuţu și Andrei Hudea i-ar fi cunoscut pe Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Anchetatorii DNA susțin că în cadrul acestei întâlniri s-au stabilit „coordonatele financiare generale ale derulării operațiunilor”.

Întâlnirea dintre cei patru a fost confirmată și de Victor Pițurcă, după ce a semnat controlul judiciar la IPJ Ilfov. Deși a confirmat că l-a cunoscut pe Gabriel Țuțu personal, fostul selecționer neagă vreo implicare în această afacere.

„L-am văzut o singură dată, la el la birou (nr. pe Gabriel Țuțu). Nu am nicio legătură cu el. Nu mai avem voie să mergem în birou la cineva? L-am cunoscut împreună cu băiatul meu și cu altcineva. Nu am vândut nicio mască. MApN a cumpărat de la acea firmă 4-5 produse. Băiatul meu a vrut să intre în această afacere. După niște săptămâni am vrut să merg și eu să cunosc cine este în această afacere. Eu am luat fosta fabrică de armament de la Filiași și am crezut că putem face o afacere. Eu voiam să vând acea fabrică, el (n.r. Gabriel Țuțu) mi-a propus altceva. (..) Firma cu care s-a asociat fiul meu a adus aceste produse din China. Firma care a venit cu afacerea a luat 40% din profit. Eu i-am trimis banii lui Alex, Alex a trimis banii în China”, explica Victor Piţurcă după punerea sub acuzare.

Detaliile afacerii și împărțirea banilor, discutate pe un grup de Whatsapp

La patru zile după ce a avut loc prima întâlnire, tot la sediul Romarm, s-ar fi stabilit detaliile colaborării între firma lui Alexandru Piţurcă și Interarms. Ionel Neacșu, reprezentant al firmei Helios, ar fi intrat în afacere puțin mai târziu. Acesta avea avize pentru comercializarea dispozitivelor medicale. Din această afacere, Neacșu ar fi primit un procent de 6%. Potrivit procurorilor DNA, toate detaliile afacerii ar fi fost făcute prin intermediul unui grup pe Whatsapp, denumit „Contract 15.04.2020”

„Din discuțiile purtate pe acest grup reiese că Gabriel Țuțu a făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere în cadrul M.Ap.N. pentru urgentarea efectuăriiplăților aferente contractului mai sus menționat. Potrivit discuțiilor a rezultat că până în data de 18 mai 2020, suspectul Țuțu Gabriel efectuase demersuri de informare cu privire la existența disponibilului bănesc în conturile M.Ap.N., fapt confirmat chiarde acesta prin „Cum nu au banii? Că mi-au spus că-i au deja”, arătându-se dispus să reia discuția cu factorii de decizie „Lasă-mă că vorbesc eu cu ei.

Membrii grupului cunoșteau natura intervenției suspectului Țuțu Gabriel, respectiv ponderea influenței acestuia, fapt confirmat și de (...) care a postat în cadrul acestui grup faptul că „oricum, dacă nu erai tu Gabi, vedeam banii peste 60 de zile””, spun procurorii în dosar.

Direcția Națională Anticorupție susține că Gabriel Ţuţu ar fi primit 50.000 de lei în conturile personale de la Andrei Hudea, sumă virată sub formă de împrumut cu mama celui din urmă. Hudea ar fi obținut, de pe urma afacerii, peste 460.800 de lei, reprezentanții Interarms 773.946 lei, iar Victor Piţurcă și fiul lui s-ar fi ales cu 2.091.442 lei.

„Se remarcă, astfel, că sumele obținute efectiv sunt în consonanță cu discuțiile inițiale între suspecți, referitoare la sumele pretinse de fiecare în parte și se evidențiază faptul că profitul cert pe care l-au garantat finanțatorului, în procent de 60%, a fost realizat și distribuit între cotele negociate ((...), ora 13:53: Eu am scăzut de la 500.000 a lui (...) la 390k), iar cota de 40% a fost împărțită între ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii”, susțin procurorii DNA.

Ce s-a întâmplat cu liniile de producție

De producția măștilor sanitare ar fi trebuit să se ocupe Romarm. Gabriel Țuțu, ar fi fost anunțat înainte de semnarea contractului că produsele comandate din China de reprezentanții asociației patronale CMEC au o fiabilitate scăzută. El nu a ținut cont de aceste avertizări și a fi refuzat alte ofere, în ciuda faptului că serviciul de import al Romarm i-ar fi permis să solicite oferte de la mai mulți furnizori.

Potrivit procurorilor DNA, contractul ar fi fost gestionat personal de Gabriel Țuțu, care ar fi făcut mai multe modificări nefavorabile companiei de stat. Pe documente se preciza că utilajele ar fi putut produce 8.000 de măști pe oră, încă capacitatea reală era de 4.800-7.200. Aceste informații ar fi fost cunoscute doar de directorul Romarm până la data semnării contractului.

La adresa lui Gabriel Țuțu sunt acuzații că acesta ar fi șters mai multe puncte din draft care fac referire la buna funcționare și execuția liniilor sosite din China. Mai mult, el ar renunțat și la polița de asigurare pentru toate riscurile. Ar fi acceptat o garanţie de retur avans emisă de un IFN, „iar ulterior, în mod sistematic, a refuzat notificarea societății emitente în vederea executării garanției”. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2020 - 2021, Țuțu ar fi semnat 19 acte adiționale pentru prelungirea scrisorii de garanție si pentru înlocuirea instituției financiare cu o alta.

După ce au ajuns liniile de producție din China, la testare, utilajele au prezentat probleme tehnice, cauzele nefiind identificate în documentația sumară transmisă de furnizor.

„În urma testării mașinilor s-au concluzionat următoarele: Productivitatea este cu mult în afara limitelor din contract și din specificația tehnică. Funcționarea mașinilor este instabilă necesitând opriri frecvente pentru refacerea reglajelor. Nivelul de rebuturi obținut poate afecta semnificativ parametrii economici ai producției. Productivitatea în regim manual a fost măsurată exclusiv pentru verificarea parametrilor de funcționare pe principalele componente ale mașinilor. Configurația mașinii în regim manual nu este în conformitate cu prevederile specificației tehnice”, reiese din dosarul procurorilor.

Statul român intervine în scandalul măștilor contrafăcute

În urma testării, comisia de recepție nu a admis punerea în funcționare a utilajelor, unele componente fiind nefuncționale. Documentele ar fi fost întocmite la nivelul UPS Dragomirești, însă Gabriel Țuțu ar fi refuzat să le semneze.

Utilajele au fost puse în funcțiune în cele din urmă, însă numărul de produse preconizat în contract nu a fost atins. Problemele ar fi ajuns pe masa ministerului Economiei, care ar fi oferit un răspuns needificator, precizând că „în sensul că în registrele de evidență ale structurii de specialitate nu se regăsesc înscrisuri referitoare la aceste raportări”.

Direcția Națională Anticorupție ar fi cerut informații de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, care ar fi avut în atribuții supravegherea achiziției. Răspunsul oferit de aceștia pe 4 ianuarie spune că: „nu au fost identificate notificări cu privire la raportarea achizițiilor directe de materiale și echipamente necesare combaterii COVID-19 transmise pe parcursul anilor 2020 – 2021, în urma notificării din 16.03.2020 emisă de A.N.A.P., în contextul emiterii de către Președintele României a Decretului nr. 195 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 212/16.03.2020”.

Cum a ajuns afacerea în care este implicat Victor Pițurcă în atenția DNA

Cu o zi înainte de expirarea stării de urgență, Inspectoratul General al Poliției Române ar fi atribuit către Romarm, fără licitație, un contract de peste 40 de milioane de lei, fără TVA. Acesta prevedea achiziția de pistoale Beretta în vederea dotării polițiștilor din România. Compania de stat nu produce pistoalele solicitate de IGPR, așa că Interarms ar fi colaborat pentru realizarea contractului.

Parchetul Militar București a deschis un dosar. Pentru că în anchetă era implicat și un ofițer activ, şeful UM 02464, dosarul a fost trimis către procurorii militari de la DNA. În urma investigațiilor, ancheta a fost extinsă pe trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi luare de mită.

Dosarul se împarte în două în aprilie 2022, unul dintre ele fiind trimis la secţia de combatere a corupţie din DNA. În dosarul în care sunt implicați civili este făcut un denunț al unei persoane cu identitate protejată. Aceasta susține că Gabriel Ţuţu, şeful Romarm, ar fi primit foloase necuvenite pentru contractul de achiziţie a liniilor de producere a măştilor.