Una dintre puținele plăceri ale anilor '80, adusă de meciurile de fotbal, a fost tăiată de la rădăcină de regimul comunist. Nu se mai transmitea mai nimic, iar oamenii se chinuiau să prindă semnal de la vecini.

Printre multele privațiuni la care au fost supuși românii în crunții ani '80 s-a numărat și cea a transmisiunilor TV. Economia generală, „la sânge”, dictată de Nicolae Ceaușescu a spulberat o plăcere nevinovată a oamenilor, iar Televiziunea Română și-a restrâns programul la doar două ore de emisie zilnic.

Spațiu acoperit de propaganda care nu interesa pe nimeni. În disperare de cauză, oamenii își îndreptau antenele către bulgari, ruși, unguri sau iugoslavi. În funcție de regiunea în care locuiau. Celebrele antene erau mijlocul prin care semnalul ajungea în televizoarele alb-negru. La mare căutare erau transmisiunile sportive - meciurile de fotbal.

Românii, fără meciuri la TV în anii '80

La TVR nu se mai transmiteau decât jocurile echipei naționale și foarte rar câte un meci din campionatul intern. Nu se știa dacă partida urma sau nu să se vadă la TV, așa că oamenii stăteau ca pe ace așteptând ora de start. În toamna anului 1989, TVR nu a difuzat marele derby dintre Steaua și Dinamo, disputat în Ghencea și câștigat de oaspeți cu scorul de 3-0. Episod elocvent pentru acele vremuri. Așa că oamenii au dat mai tare sonorul aparatelor de radio. Erau vremuri în care cele 9 meciuri ale etapei se disputat la aceeași oră, iar emisiunea „Fotbal Minut cu Minut” era ascultată de milioane de microbiști.

În România s-au transmis partidele jucate de echipa națională, în 1984, la Europeanul din Franța. Dar TVR nu a mai achiziționat drepturile Campionatului Mondial găzduit de Mexic, în 1986. Mai ales că naționala ratase calificarea. 5.000 de dolari era costul pentru transmiterea celor 52 de meciuri, dar ordinul de sus a fost clar: nu difuzează nimic.

În Bulgaria, turneul s-a putut vedea cap-coadă. Așa că românii și-au rotit antenele botezate „de bulgari” către sud. Astfel au putut vedea, cu purici, cu dificultăți în distingerea echipamentului de joc, meciurile din Mexic. Mondial la care a strălucit Diego Armando Maradona.

Antenele erau îndreptate către vecini

Aceeași situație a fost și în 1988, la Campionatul European găzduit de RFG, acolo unde România nu s-a calificat. În primăvara anului 1989, Steaua s-a calificat în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, după ce a spulberat-o în semifinale pe Galatasaray (scor 4-0 și 1-1). Românii erau curioși să afle cu cine vor juca „militarii” în ultimul act, dar cealaltă semifinală, disputată de AC Milan și Real Madrid nu s-a putut vedea decât la bulgari.

Italienii au câștigat în retur, acasă, cu 5-0, după ce remizaseră în tur, 1-1. Nici despre marea finală de la Barcelona nu s-a știut dacă „se dă sau nu se dă”. În cele din urmă s-a dat. Steaua a pierdut cu 0-4, iar meciul a fost comentat de Cristian Țopescu. Cel care a revenit la microfon după o suspendare de 6 ani. Mulți telespectatori nu au crezut la acea vreme că el este cel care relatează de pe „Camp Nou”.

Revoluția din 1989 a căzut la fix pentru microbiști. Televiziunea Română Liberă a transmis Campionatul Mondial din Italia - 1990 în integralitate.