Achiziția unui apartament cu două camera în municipiul Cluj Napoca necesită același efort financiar depus pentru a cumpăra unul similar în Viena, capitala Austriei. Sunt concluziile unui raport al Băncii Naționale care nu ia în considerare creditarea sau alte cheltuieli. Documentl prezintă poziția României pe piața imobiliară în comparație cu statele din jur.

Un român care intenționează să-și cumpere o locuință cu două camere în Cluj Napoca va avea nevoie de tot atât de mult timp pentru a face o achiziție similară în Viena. Banca Națională a României (BNR) prezintă aceste informații într-un document intitulat Raportul de Stabilitate. Documentul are un capitol dedicat evoluției de pe piața imobiliară. Analiza nu ia în considerare alte cheltuieili și nici obținerea unui credit bancar.

Conform calculelor făcute de specialiștii BNR, cei care au elaborat documentul, timpul necesar pentru achiziționarea unei locuințe cu 2 camere, de 55 de metri pătrați, în Cluj este de 11 ani.

Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp în Viena sunt necesari aproximativ 12 ani, pentru una în Praga este nevoie de aproape 18 ani și în jur de 15 ani în Budapesta ori Varșovia, conform raportului BNR. Pe de altă parte, în județe mai mici, precum Giurgiu, acest indicator nu depășește șase ani.

Tranzacțiile din București se ridică la 25%

Raportul mai arată că un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare se desfășoară la nivelul municipiului București. Iar alte 28% se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.

Situația de pe piața imobiliară rezidențială din România se confruntă cu o serie de probleme legate de disparitățile economice, în plan regional. Există diferențe în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

În București și Timișoara apartamentele sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate. Pe de altă parte, indică raportul, prețurile sunt corect estimate în Constanța.

Pe de altă parte, cele mai puține tranzacții sunt înregistrate în județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj. În fiecare dintre aceste județe, procentul tranzacțiilor, raportat la nivelul întregii țări, este de 0,6%. O proporție importantă din tranzacțiile imobiliare sunt finanțate prin credite bancare, circa 38%.

Evoluția costurilor de tranzacționare

Costurile de tranzacționare sunt medii, arată raportul, între 4,4 - 10,2% pentru cumpărător și între 3 – 6% pentru vânzător. Aceste costuri includ taxa de timbru, taxele notariale și taxa de înregistrare.

Cele mai mari costuri de tranzacționare sunt înregistrate în Franța, Malta sau Belgia, însă în Bulgaria, Cehia sau Polonia costurile de tranzacționare a bunurilor imobiliare sunt inferioare celor consemnate în România.

Prețul locuințelor a crescut în prima parte a anului trecut

Prețurile locuințelor au crescut cu 8,5%, în prima jumătate a anului 2022, menținându-se la cel mai redus nivel din regiune și, totodată, sub media Uniunii Europene (+10 la sută) și a celei aferente zonei euro (+9,3 la sută). Pe parcursul ultimilor 10 ani, dinamica prețurilor locuințelor a fost mai redusă comparativ cu cea a prețurilor din regiune.

Conform datelor colectate la nivelul lunii septembrie 2022, indicele costului de construcție a înregistrat o rată anuală de creștere de 14,3%. Această creștere se datorează scumpirii materiilor prime, precum și problemelor din lanțurile de aprovizionare. Creșterea costurilor de construcție este de natură să pună presiune în continuare asupra creșterii prețurilor imobiliare.

Evoluțiile prețurilor din perioada următoare depind de o serie de factori precum condițiile macroeconomice, înăsprirea condițiilor de finanțare pe fondul creșterii dobânzilor și majorarea incertitudinilor în noul context geopolitic.