Cum și-a ascuns Austria adevăratele intenții. Cronologia contactelor bilaterale și dovezile aprecierii austriece pentru situația de la frontiere
- Dragoș Lefterescu
- 11 decembrie 2022, 14:58
Austria nu a dat niciun semn, anterior datei de 18 noiembrie, că s-ar opune intrării României în spațiul Schengen, au precizat surse guvernamentale. Potrivit acestora, în ultimul an, au exista nenumărate contacte bilaterale, în care Viena și-a exprimat, în repetate rânduri, sprijinul pentru aderarea României. Ba, mai mult, în relațiile dintre ministerele de Interne dintre cele două părți, Austria și-a exprimat satisfacția pentru colaborarea cu România în domeniul combaterii migrației ilegale, decorând chiar persoane din MAI român.
În perioada 6 iulie 2021 – 18 noiembrie 2022, au existat peste 28 de contacte între partea română și cea austriacă - la nivel de conducere a MAI, prin ambasada din Viena, sau prin conducerea MAE - iar Viena a afirmat, în repetate rânduri, că susține aderarea României la Schengen, apreciind colaborarea la nivel de granițe și polițienească dintre cele două state, potrivit unor surse guvernamentale.
Mai mult, spun aceleași surse, pe 16 noiembrie, la „Forumul de la Salzburg”, desfășurat la București și organizat de MAI, Austria a sustinut aderarea României la Schengen. Peste doar două zile, însă, ministrul de Interne al Austriei a anunțat brusc schimbarea de poziție.
Iată și cronologia contactelor bilaterale:
6 iulie 2021
Preşedintele federal al Austriei a decorat doi ofițeri de politie români pentru merite deosebite în combaterea criminalității şi soluționarea unor cazuri grave. Decorațiile au fost înmânate la Viena de directorul Bundeskriminalamt (BK) Andreas Holzer. Însemnul de onoare, în argint, respectiv în aur, a fost acordat de președintele federal Alexander Van der Bellen domnului Radu-Florin Năstase și domnului Emil Tudor, și înmânat de directorul Bundeskriminalamt, Andreas Holzer, la 08.07.2021. Decorațiile au fost acordate pentru rezultate deosebite în activitatea de combatere a criminalitîții transnaționale și cooperare operativă excelentă.
17 septembrie 2021
A avut loc vizita ministrului federal pentru UE și Constituție, Karoline Edtstadler, la București. Aderarea României la spațiul Schengen a fost abordată atât de către ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cât și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei. În discuții, ministrul austriac a apreciat contribuția importantă a României la protecția frontierelor externe ale UE și și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Schengen. Karoline Edtstadler a recunoscut că acest proces, care vizează și Croația, este unul lent și că ar trebui întreprinse demersuri.
Tot la 17 septembrie 2021, în cadrul întrevederii consilierului prezidențial, Leonard Orban, cu ministrul afacerilor europene, Karoline Edtstadler (ÖVP), la București, partea austriacă a arătat că susține aderarea României la Schengen (a asigurat că va da și declarații de presă în acest sens), iar extinderea spațiului Schengen trebuie pusă mai rapid pe agendă.
23 septembrie 2021
Ambasadorul României a avut o întrevedere cu Axel Kassegger, deputat FPÖ şi vicepreședinte al Comisiei de politică externă a Consiliului Național privind evoluția relațiilor bilaterale. Nu a fost semnalată din partea Austriei nicio problemă legată de poziția sa privind extinderea Schengen cu România.
În perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2021, la Klagenfurt, ambasadorul român a avut discuții cu primarul Christian Scheider şi cu guvernatorul landului Carintia, Peter Kaiser, despre cooperarea bilaterală şi între autoritățile locale din cele două state. Nu a fost semnalată de partea Austriei nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu RO.
13 octombrie 2021
Ambasadorul României a avut o întrevedere cu Reinhold Lopatka (ÖVP), președintele Comisiei de Afaceri Europene din Consiliul Național. Nici cu această ocaziei nu a fost semnalată de partea Austriei nicio problemă legată de extinderea Schengen.
25 noiembrie 2021
A avut loc întâlnirea ambasadorului Emil Hurezeanu cu ministrul federal de interne de pe atunci, Karl Nehammer. Ministrul, actual cancelar federal, a mulţumit ambasadorului român pentru sprijinul acordat de țara noastră în problema gestionării migraţiei secundare, fiind singura ţară în care Austria transferă, fără sincope, migranţi în baza procedurilor Dublin.
Nehammer a solicitat sprijin punctual, pe linie de migraţie ilegală, concretizat de România prin conlucrare pentru combaterea activităţii călăuzelor, oferta de primire a unor poliţişti austrieci la Nădlac, controale comune cu poliţiştii unguri şi români, trimiterea unui lucrător român la Joint Cooperation Platform (Viena), trimiterea unui lucrător la Punctul de Contact de la Oradea, aspecte reluate cu ocazia unei întrevederi la nivel de ministru între succesorul lui Nehammer, Gerhard Karner, la Viena, şi omologul român în ianuarie 2022.
Ministrul de interne, Karl Nehammer, a transmis o scrisoare de felicitare pentru numirea în funcție a ministrului român de interne, Lucian Bode. Se menționează excelentele relații și cooperarea strânsă în special pe migrație și securitate, printre altele în cadrul Salzburg Forum și la nivel european. Nehammer subliniază că acțiunile comune au condus la succese remarcabile pe linie de combatere a crimei organizate și a traficului de persoane.
15 decembrie 2021
În contextul bunei cooperări pe linie de afaceri interne, a avut loc, la sediul Ambasadei, un eveniment dedicat solidarității sociale și umane pe timp de criză medicală/umanitară. La eveniment au participat inclusiv reprezentanți ai Ministerului Federal de Externe (secretar general/vice-ministru Peter Launsky-Tieffenthal) și ai Ministerului Federal de Interne. Din partea Rromâniei, a participat secretarul de stat pentru situații de urgență din cadrul MAI, dr. Raed Arafat.
În numele Departamentului pentru Situații de Urgență al MAI, secretarul de stat a acordat o decorație lui Christian Kroll, responsabil situații de urgență din cadrul Ministerului Federal de Interne. Deși evenimentul a fost dedicat foarte bunei colaborări între ministerele de interne România-Austria, pe perioada pandemiei, reprezentanții austrieci ai MAI/MAE nu au ridicat în niciun moment tema migrației/Schengen ca potențială problemă în relația bilaterală.
16 decembrie 2021
În cadrul întrevederii la sediul MAE austriac dintre ambasadorul României și directorul politic amb. Gregor Kössler, partea austriacă a remarcat că Viena a sprijinit de fiecare dată România privind aderarea la spațiul Schengen.
24 ianuarie 2022
Întâlnire de lucru a ministrului de interne, Lucian Bode cu omologul său austriac, Gerhard Karner, la Viena. Karner a subliniat sprijinul Austriei pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi a mulțumit pentru colaborarea operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale şi a călăuzelor, precum şi pentru preluarea migranţilor secundari prin procedura Dublin, din Austria în România.
Ministrul Karner a oferit directorului general de relaţii internaţionale din Ministerul de Interne român o înaltă decoraţie din partea Preşedintelui federal al Austriei pentru cooperarea bilaterală pe dosare europene majore. Marele Insemn de onoare în argint al Republicii Austria a fost acordat de presedintele federal Alexander Van der Bellen domnului Mihai Catalin Necula, director general pentru afaceri europene în MAI.
La 3 februarie şi 7 iulie 2022 au avut loc întrevederi bilaterale ale ambasadorului român la Viena cu directorul Bundeskriminalamt Austria, Andreas Holzer. În ambele ocazii, Holzer şi-a exprimat satisfacţia pentru relaţia de cooperare operativă bilaterală cu românia şi a evidenţiat utilitatea continuării la acelaşi nivel a cooperării.
10 februarie 2022
Întrevederea directorilor politici din cadrul MAE ale României și Austriei la Viena. Nu a fost semnalată nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu România.
În perioada 21-22 februarie 2022 a avut loc Conferinţa ministerială JCP, pe linie de migraţie ilegală, la care MAI a fost reprezentat la nivel de secretar de stat, unde s-a subliniat, din nou, utilitatea conlucrării apropiate cu statele de pe traseul rutei balcanice, care nu include România. Ministrul de interne Karner a transmis o scrisoare de mulțumire secretarului de stat Păduraru pentru participare la conferința JCP. Karner mulțumește, în document, pentru sprijinul profund și remarcabil pe care l-a acordat Rromânia în calitate de parteneri de la înființarea JCP precum și pentru sprijinul constant în implementarea eforturilor comune dintre cele două țări.
23 februarie 2022
Ambasadorul român a participat la constituirea Grupului de prietenie Austria-România și Bulgaria din Parlamentul austriac; a avut loc o discuție cu membrii acestuia pe tema cooperării foarte bune între parlamentele celor două țări. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen.
24 februarie 2022
Ambasadorul român a avut discuții cu primarul orașului Salzburg, Harald Preuner (ÖVP), şi guvernatorul landului Salzburg, Wilfried Haslauer (ÖVP), fiind subliniată strânsa cooperare între autoritățile centrale, regionale şi locale din România şi Austria. Schimburile comerciale şi puternica prezență investițională austriacă în România au constituit principalele teme ale dialogului purtat cu Manfred Rosenstatter, vicepreședintele Camerei Economice a landului. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu România.
3 martie 2022
Ambasadorul român a participat la reuniunea HoMS organizată de Ambasada Franței la Viena. Invitat din partea Austriei a fost cancelarul federal, Karl Nehammer. Ambasadorul român a stat chiar la masă alături de cancelarul federal și șefii de misiune ai statelor-membre limitrofe Ucrainei. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind Schengen.
7 aprilie 2022
În cadrul consultărilor bilaterale româno-austriece, la nivel de secretar de stat (MAE RO) - secretar general (MAE AT), de la București, partea austriacă (Peter Launsky-Tieffenthal) a reafirmat susținerea Vienei pentru aderarea Rromâniei la spațiul Schengen, apreciind în mod deosebit acțiunea responsabilă și solidară a țării noastre de gestionare a situației de la frontiera cu Ucraina și de acordare a sprijinului necesar pentru refugiații ucraineni.
La 25 mai 2022, în contextul aniversării a 15 ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ambasadele celor două țări în Austria au organizat, în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene la Viena și Societatea Austriacă pentru Politici Europene (ÖGfE), o conferință cu tema „Bilanțul celor 15 ani de la aderarea României și Bulgariei la UEˮ, în format hibrid. Din partea Rromâniei, la conferință a participat în calitate de vorbitor, Alina Pădeanu, consilier de stat pentru afaceri europene și externe al prim-ministrului României. În discursul său, ambasadorul român a punctat importanța aderării României la spațiul Schengen.
În perioada 31 mai – 1 iunie 2022 a avut loc vizita directorului Bundeskriminalamt Austria, Andreas Holzer, la Bucureşti, finalizată cu succes, pentru ambele părţi, fiind stabilite propuneri concrete de cooperare aprofundată, care au inclus combaterea migraţiei ilegale şi a activităţii călăuzelor. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei față de intrarea României în Schengen.
În perioada 4 - 5 august 2022, secretarul de stat pentru afaceri europene, Daniela Gîtman, a participat la Conferința „The Next Generation is Female”, organizată de ministrul federal pentru Constituție și Europa, Karoline Edtstadler. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu România.
23 septembrie 2022
Întâlnire de lucru între prim-colaboratorul Ambasadei Rromâniei și atașatul de interne cu Tamara Kerbl, director de relații internaționale la Ministerul federal de Interne. A fost abordat dosarul Schengen: a fost confirmată poziția cunoscută a Austriei de susținere a României, apreciere pentru rezultatele pozitive ale evaluărilor, inexistența unei dezbateri în spațiul public pe tema extinderii Schengen, fiind transmis că Austria va susține punerea subiectului pe agenda JAI și așteaptă concretizarea aderării.
12 octombrie 2022
Întrevedere a şefului Poliţiei Române cu şeful Departamentului Siguranţă Publică din Ministerul de Interne austriac (BMI), context în care au fost reluate priorităţile de operaţiuni specifice, pe linie de migraţie ilegală, combaterea criminalităţii, schimburi de experienţă, măsuri comune pe linie de supravegheri operative şi intervenţii speciale.
Discuţiile au fost foarte bune, fiind stabilite măsuri concrete de colaborare specifică, inclusiv printr-un proiect în care Austria a cerut sprijinul României pentru o aplicaţie comună cu fonduri asigurate de Comisia Europeană pentru combaterea călăuzelor în Balcanii de Vest, propunere acceptată pe loc de partea română. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen.
24 octombrie 2022
Scrisoare de mulțumire a ministrului de interne Karner către ambasadorul român din Austria cu privire la invitația de a participa, în calitate de invitat de onoare, la recepția de Ziua Națională 2022. Karner reiterează excelenta cooperare bilaterală între cele două țări. Menționează faptul că Austria are în Românie un partener de încredere și că este recunoscător pentru acest lucru.
25 octombrie 2022
Scrisoare de felicitare a ministrului Karner adresată ministrului de interne RO, Lucian Bode. Transmite aprecierea sa pentru cooperarea apropiată și de încredere între cele două ministere în domeniul siguranței naționale, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral. Încheie prin a transmite că cele două țări au o relație bilaterală tradițional excelentă și de prietenie.
28 octombrie 2022
Întrevedere la nivel de prim-colaborator cu Peter Webinger, director general pentru străini și azil în Ministerul federal al Internelor. Discuții despre provocările legate de creșterea fluxului migrației ilegale, probleme în ceea ce privește gestionarea internă a acestora. România nu a fost amintită drept potențială sursă sau țară de tranzit a migrației ilegale, s-a discutat doar despre Serbia și Ungaria. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu România.
11 noiembrie 2022
Cu prilejul Zilei Armistițiului şi Veteranilor de război, care marchează sfârșitul Primului Război Mondial, și a finalizării lucrărilor de reamenajare a cimitirului militar românesc din Zwentendorf (Austria Inferioară), Ministerul federal de Interne, împreună cu Ambasada României la Viena şi Biroul Atașatului Apărării au organizat o ceremonie militară şi religioasă de comemorare a militarilor români căzuți în timpul Primului Război Mondial și înmormântați în acest cimitir.
La ceremonie au participat șeful departamentului de istorie din cadrul Ministerului federal de Interne, Stephan Mlczoch, colonelul Michael Lippert, șeful de stat major al Comandamentului Militar din Austria Inferioară. Oficialii AT s-au exprimat în mod pozitiv cu privire la excelenta cooperare pe linie de afaceri interne. Nu a fost semnalată de partea austriacă nicio problemă legată de poziția Austriei privind extinderea Schengen cu România.
16 noiembrie 2022
La Bucureşti, delegaţiile participante la Forumul Salzburg, inclusiv Austria, au anunţat susţinerea eforturilor României, Bulgariei şi Croației pentru aderarea la spaţiul Schengen la JAI din decembrie (“The Romanian Chairmanship of the Salzburg Forum expressed its appreciation for the support formulated in this format for a positive decision related to Romania, Bulgaria and Croatia’s Schengen accession in December 2022”).
Două zile mai târziu, pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner a anunțat public că Austria va bloca extinderea spațiului Schengen cu cele trei țări.
Șefii de cabinet ai miniștrilor de la Interne (G. Karner), Afaceri Europene și Constituție (K. Edtstadler) au confirmat, în cursul zilei de 18 noiembrie, această schimbare de poziție; cabinetul lui Edtstadler a fost implicat în luarea deciziei politice, însă cabinetul lui Schallenberg (ministrul de Externe) nu a fost informat. Decizia s-a luat la nivel politic, în cerc restrâns, de către Karl Nehammer și decidenți ai ÖVP.