Diplomați de vârf din Grupul ceelor 7 Națiuni Industrializate (G7) au discutat trimiterea unor noi aparate de apărare antiaeriană în Ucraina și au convenit să își coordoneze eforturile în vederea refacerii infrastructurii din această țară.

Vineri, Grupul celor 7 State Industrializate a anunțat că își va întări colaborarea pentru a reface infrastructura de primă importanță din Ucraina, distrusă de armaata Rusiei, și o va apăra totodată în eventualitatea unor noi atacuri.

Potrivit declarațiilor făcute, vineri, de un oficial al Departamentului de Stat din SUA, principalii diplomați din țările membre au discutat trimiterea în Ucraina a unor noi aparaturi destinate apărării pentru a o ajuta să respingă atacurile cu drone și cu rachete ale Rusiei, care zdrobesc infrastructura țării.

Același oficial a mai spus că, la reuniunea care a avut loc cu ușile închise, diplomații au discutat despre război, stabilind totodată care sunt țările care ar avea dreptul să trimită în Ucraina aparatură și armament antiaerian.

Tot vineri, Grupul celor Șapte a dat publicității o declarație amănunțită, prin care și-a exprimat poziția în privința unui mare număr de probleme – de la Rusia și Ucraina până la China și Iran – scoțând în evidență acordul comun prin care se angajează să apere infrastructura ucraineană. Declarația a constituit punctul culminant al celor două zile de discuții ale miniștrilor de externe, desfășurate în vechea clădire a primăriei din Münster, unde s-au purtat negocierile care au dus la Pacea din Westfalia și care au pus capăt războaielor europene din secolul al XVII-lea, soldate cu moartea a milioane de oameni.

„Orice armă chimică, biologică sau nucleară folosită de Rusia va avea consecințe grave”

„Ne concentrăm atenția mai mult asupra sprijinului nostru în materie de securitate pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața acestor atacuri, întărindu-i apărarea antiaeriană și sporind producția din sectorul apărării”, a declarat la o conferință de presă Antony J. Blinken, secretarul Departamentului de Stat din SUA.

Un oficial al Departamentului de Stat a mai spus că diplomații au mai discutat și despre amenințările voalate ale președintelui Vladimir V. Putin, legate de folosirea armamentului nuclear. Oficialii americani afirmă că șansele lui Putin de a folosi armament tactic nuclear pe front sunt reduse, dar, potrivit unei estimări a serviciilor americane de informații care a circulat pe la mijlocul lunii octombrie, șefii armatei ruse au discutat momentul și modalitatea în care ar putea apela la armament tactic nuclear, după cum a relatat ziarul The New York Times în cursul acestei săptămâni.

În declarația menționată, Grupul celor Șapte a denunțat recentele aluzii ale lui Putin la eventuala folosire a unei asemenea arme.

„Retorica iresponsabilă a Rusiei pe teme nucleare este inacceptabilă”, au subliniat miniștrii. „Orice armă chimică, biologică sau nucleară folosită de Rusia va avea consecințe grave”.

Deocamdată, Putin a adoptat o altă tactică: a lansat atacuri cu rachete și drone ca să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei. Oficialii americani și europeni cred că el caută să distrugă moralul ucrainenilor, lipsindu-i de curent electric și de căldură pe timpul iernii.

În vederea unor asemenea atacuri, Rusia a primit drone din partea Iranului, iar diplomații au discutat despre impunerea unor noi sancțiuni economice guvernului de la Teheran, a mai subliniat oficialul american. Diplomatul a oferit detalii despre aceste discuții diplomatice cu condiția de a i se păstra anonimatul.

Oficialii americani crezuseră că ajunseseră la un acord secret cu Arabia Saudită pentru ca OPEC Plus

Joi după-amiază, Dmitro Kuleba. ministrul de externe al Ucrainei, a participat la o videoconferință cu diplomații prezenți la reuniune, deși țara sa nu este membră a Grupului celor Șapte.

Același oficial american a mai spus că diplomații au mai discutat și despre modalitățile prin care ar putea împiedica majorarea prețurilor la energie din cauza războiului. Un embargou parțial asupra exporturilor de petrol ale Rusiei ar putea intra în vigoare în decembrie, demersul putând duce la o majorare serioasă a prețurilor petrolului în cazul în care țările aliate nu apelează la un mecanism menit să limiteze majorarea, astfel încât Rusia să poată totuși să exporte petrol în câteva dintre țările membre ale G 7, dar la un preț mai mic.

Potrivit declarației grupului, acest preț-limită va fi stabilit în săptămânile următoare, iar țărilor exportatoare de petrol li s-a cerut să își sporeasscă producția.

Apelul a părut să fie un mesaj adresat Arabiei Saaudită,  o țară producătoare de petrol situată pe locul al doilea în lume, care s-a alăturat Rusiei la președinția Grupului OPEC Plus și care, în luna octombrie, a anunțat o reducere semnificativă a producției, stârnind indignarea președintelui Biden. Potrivit ziarului The New York Times, oficialii americani crezuseră că, în luna mai, ajunseseră la un acord secret cu Arabia Saudită pentru ca OPEC Plus să-și sporească producția pe parcursul anului.

În declarația sa, Grupul celor Șapte a adoptat un ton ponderat față de China, în contrast cu limbajul ceva mai dur al Administrației Biden. Potrivit primului aliniat din secțiunea consacrată Chinei, grupul și-a exprimat dorința de a avea o cooperare constructivă cu China acolo unde este posibil, în special în privința schimbării climei și a sistemului de sănătate la nivel mondial. Grupul a continuat totuși să critice încălcările drepturilor omului comise de China și agresiunea acestei țări la adresa Taiwanului.

Grupul s-a declarat îngrijorat de conflictul din Mările de Est și de Sud ale Chinei, subliniind necesitatea unui „trafic indo-pacific liber și deschis” – niște termeni destinați în mod clar Chinei, deși țara nu a fost numită în secțiunile respective.

Statele Unite au încercat să convingă țările europene să adopte un limbaj mai dur în privința Chinei. Vineri, cancelarul german Olaf Scholz a efectuat o vizită de o zi la Beijing pentru a se întâlni cu liderul chinez, Xi Jinping. El a fost însoțit de șefi ai unor fiirme germane de afaceri, ceea ce a stârnit îngrijorarea criticilor Beijingului, ei întrebându-se dacă nu cumva Germania acordă prioritate relațiile economice în detrimentul securității naționale și al drepturilor omului.

Blinken a spus că, în cea mai mare parte, Statele Unite și Europa se înțeleg în privința strategiei destinate Chinei. El a subliniat că „apropierea de o linie comună este tot mai puternică și tot mai clară”, notează nytimes.com

(Traducerea Rador)