Când vorbim despre droguri există o tendință generalizată de a ne focaliza doar pe heroină, cocaină, alcool sau tutun, însă omitem preparatele farmaceutice uzuale sau cele care se eliberează doar pe bază de rețetă medicală, a declarat dr. Codrina Moraru, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”, Iaşi.

Medicul Codrina Moraru a explicat că aceste preparate farmaceutice în sine au, la rândul lor, un potențial adictiv crescut. „Să nu uităm, de asemenea, că în cadrul populaţiei din România automedicaţia este la „rang de cinste”, cu efecte indezirabile asupra psihicului şi bunăstării individului. Medicamentele eliberate pe baza prescripţiei medicale reprezintă de fapt principala sursă de dependență din lume”.

Oamenii fac abuz de medicamente din cauza ușurinței cu care se pot obține

Codrina Moraru trage un semnal de alarmă spunând că odată cu creşterea digitalizării, nu mai este nevoie ca pacientul să mai treacă pe la medic.

„Pastilele se pot procura foarte uşor atât de la farmacii, cât şi din mediul online, odată cu creşterea digitalizării, astfel că nu mai este nevoie ca pacientul să mai treacă pe la medic. În al doilea rând, există o credinţă generală că medicamentele par mai puţin toxice decât drogurile. Când sunt folosite corect, pastilele pe bază de reţetă susţin sănătatea şi îmbunătăţesc calitatea vieţii. Utilizate incorect, unele substanţe au aceleaşi efecte nocive ca drogurile de mare risc. Un medicament poate avea efecte neplăcute dacă este luat concomitent cu alte tratamente sau cu alcool”, a mai subliniat dr. Codrina Moraru.

Românii preferă să se trateze după ureche

Medicul a mai subliniat faptul că majoritatea românilor preferă să recurgă la automedicație în loc să consulte un specialist.

„Doi factori majori apar în plin plan, şi anume: existenţa unei patologii de tip psihiatric şi stilul de viaţă stresant. Odată cu pandemia de SARS-CoV-2 şi declanşarea războiului ruso-ucrainean, nivelul de anxietate a crescut vertiginos, cu urmări asupra sănătăţii individului. Consumul îndelungat de medicamente determină în timp toleranţă la produsul farmaceutic, astfel încât, pentru a obţine acelaşi efect, persoanele încep să ia doze tot mai mari fără recomandare din partea unui medic”, atrage atenţia dr. Moraru.

Cel mai des se face abuz se face la medicamentele sedative şi cele împotriva anxietăţii

În opinia medicului, „cel mai des se face abuz la medicamentele sedative şi cele împotriva anxietăţii - în doză crescută determină scăderea tensiunii arteriale, probleme de memorie şi tulburări respiratorii. Supradozajul poate cauza comă sau moarte. O întrerupere bruscă a tratamentului determină apariţia simptomelor de sevraj, cu risc de convulsii şi chiar deces. La opioide - care de obicei sunt prescrise pentru calmarea durerilor - pot determina scăderea tensiunii arteriale, cu un potenţial crescut pentru comă; la hipnoticele nonbenzodiazepine - sau pastilele de dormit, cum le recunosc de cele mai multe ori pacienţii”.

Dependența de medicamente, un fenomen în România

Medicul mai spune că o altă consecinţă a abuzului de medicamente „o reprezintă dependenţa, un fenomen care ia amploare şi din cauza vremurilor pe care le trăim (...). Luate în exces, stimulează centrii plăcerii de la nivelul creierului, dând naştere la o dorinţă irezistibilă de a utiliza în permanenţă acea substanţă.

Aşadar, în loc să aibă un efect terapeutic şi să aline suferinţa bolnavului, abuzul de medicamente ajunge să perturbe şi mai mult sănătatea individului. Un risc major îl au vârstnicii atunci când utilizează medicamente cu potenţial adictiv, o reală problemă şi în creştere în secolul nostru”, a avertizat Codrina Moraru pentru Agerpres.