Creşterea bruscă a preţurilor în aproape toate sectoarele vieţii se află în fruntea preocupărilor populaţiei în Germania, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă.

Nici măcar războiul din Ucraina, schimbările climatice şi coronavirusul nu au fost la fel de îngrijorătoare ca creşterea costului vieţii în Germania, potrivit sondajului publicat de consultanţa de management McKinsey.

Aproximativ 57% dintre cei peste 1.000 de respondenţi au declarat că cea mai mare preocupare pentru ei în acest moment este inflaţia, cu aproximativ 9 puncte procentuale mai mult decât într-un sondaj anterior din iunie.

Mai mult de două treimi dintre respondenţii la sondaj, efectuat între 23 septembrie şi 2 octombrie, au spus că se aşteaptă ca preţurile să continue să crească.

Prin comparaţie, doar 18% dintre respondenţi au numit războiul din Ucraina drept cea mai mare preocupare a lor, 6% schimbările climatice şi 3% pandemia de COVID-19.

"Pentru tot mai mulţi oameni în Germania, portofelele lor nu lasă loc pentru consum în afară de ceea ce este absolut necesar", a notat expertul de la McKinsey Marcus Jacob.

Potrivit lui Jacob, mai mult de o treime dintre consumatori trebuie deja să-şi limiteze consumul de bunuri neesenţiale. Mai mult de jumătate au încetat complet să economisească.

Grevă în industriile metalurgică şi electronică

Faptul că Germania trece printr-o gravă criză economică o demonstrează și faptul că puternicul sindicat german IG Metall a lansat vineri un apel la grevă în industriile metalurgică şi electronică, care regrupează 3,8 milioane de salariaţi, în contextul în care revendică o majorare salarială de 8% pentru a face faţă inflaţiei, potrivit AFP.

"Greve de avertisment" vor fi organizate începând de sâmbătă, au anunţat cele şapte direcţii regionale ale sindicatului IG Metall.

Aceste greve coordonate pe o durată limitată însoţesc în mod frecvent negocierile salariale din Germania.

Deocamdată, sindicatele nu au precizat cât anume vor dura protestele. O nouă rundă de negocieri salariale este programată pentru data de 10 noiembrie. Însă "suntem bine pregătiţi", a avertizat puternica direcţie regională a sindicatului IG Metall din landul Renania de Nord-Westfalia, care reprezintă 700.000 de salariaţi.

De mai multe săptămâni, reprezentanţii patronatului şi ai salariaţilor din ramura industrie poartă negocieri cu privire la salarii, care potrivit IG Metall nu au dat niciun rezultat. Sindicatul solicită o majorare salarială de 8%, refuzată de patronatul din acest sector strategic, care cuprinde 26.000 de companii din sectorul automobile, electronică sau maşini-unelte.

Creșterea puternică a prețurilor

Reprezentanţii salariaţilor îşi justifică revendicările prin creşterea puternică a preţurilor, într-un moment în care inflaţia din prima economie europeană a trecut de 10%. De partea cealaltă, reprezentanţii patronatului oferă o primă unică de 3.000 de euro.

"Cei 3.000 de euro ar putea să îi ajute pe oameni, însă având în vedere evoluţia actuală a preţurilor, vor dispărea rapid. În consecinţă, trebuie majorate rapid şi semnificativ salariile", a apreciat Knut Giesler, negociator pentru sindicatul IG Metall din landul Renania de Nord-Westfalia.

În replică, organizaţia patronală Gesamtmetall apreciază că sindicatele au devenit "oarbe la realitatea din industrie", care este agravată de criza energetică, potrivit preşedintelui Gesamtmetall, Stefan Wolf. În luna august, sectorul manufacturier din Germania a înregistrat o scădere a producţiei de 0,8%, de la o lună la alta, după ce a stagnat în iulie.

Inflaţia ridicată ar putea să devină una persistentă

Chiar dacă acordurile salariale finale au tendinţa de a fi inferioare solicitărilor iniţiale de majorare ale sindicatului, cifra de 8% este posibil să îi îngrijoreze pe oficialii Băncii Centrale Europene, care se tem că inflaţia ridicată ar putea să devină una persistentă via o majorare rapidă a salariilor.

O solicitare de majorare salarială supradimensionată, din partea unuia dintre cele mai mari sindicate din Germania, nu va face decât să înmulţească îngrijorările cu privire la apariţia unei spirale salarii-preţuri, chiar dacă oficialii BCE au început să înăsprească politica monetară pentru a contracara inflaţia.